• banner catena
  • 10 ani de succes – Conferinţa Naţională Alzheimer

    Interviu cu Prof. dr. Cătălina Tudose, Președintele Societatății Române de Alzheimer

    Anul acesta în perioada 19 -22  februarie 2020, la World Trade Center din București se va desfășura a X-a ediție a Conferinței Naţionale Alzheimer, ediție jubiliară, ce ne-a obișnuit cu un înalt nivel ştiinţific.

    Așa cum ne-a obișnuit și în anii precedenți, evenimentul va fi onorat de prezența unor speakeri renumiți care  vor prezenta rezultatele cercetărilor recente din domeniile neuroștiințelor, neuroimagisticii, a psihiatriei clinice și neuropsihologiei. De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi abordate strategiile terapeutice și de îngrijire în tulburările neurodegenerative.

    În paralel se vor desfășura cursuri, workshop-uri și seminarii adresate persoanelor suferinde și familiilor, respectiv persoanelor implicate în îngrijirea lor. Pentru a afla detalii despre toate aceste subiecte, în preajma evenimentului am discutat cu doamna prof. univ. dr. Cătălina Tudose, Preşedinte Societatea Română Alzheimer și Preşedinte Conferința Națională Alzheimer 2020.

    În perioada 19-22 februarie se va desfășura Conferinţa Naţională Alzheimer. Vă rugăm să ne spuneţi care sunt noutăţile ce vor fi prezentate în cadrul acestui eveniment?

    Anul aceasta organizăm cea de-a X-a ediţie a Conferinţei Naţionale Alzheimer, eveniment pe care îl considerăm reușit și apreciat de întreaga comunitatea profesională. Rod al unui efort colectiv, demersul nostru a capacitat organizaţii profesionale şi știinţifice din domeniul medical, organisme şi operatori importanţi din sistemul de sănătate,  precum și organizaţii de pacienţi.

    Conferinţa Alzheimer din acest an continuă tradiţia, debutând prin cursuri cu tematici specifice domeniului neuroștiinţelor clinice, dar o noutate o constituie faptul că sunt mai numeroase faţă de ceilalţi ani că se adresează diverselor categorii de profesioniști implicaţi în procesul de diagnostic și terapie. Astfel, menţionăm:

    • curs de neuropsihologie, are ca temă abordarea clinică şi neuropsihologică a demenţei vasculare, protocolul examinării neuropsihologice în această patologie, importanţa acestuia în realizarea diagnosticului și stabilirea strategiilor terapeutice; de asemenea, vor fi prezentate intervenţiile postdiagnostic și importanţa lor în managementul demenţei vasculare;
    • curs de neuroimagistică – curs interactiv, va cuprinde prezentarea principiilor de bază ale evaluării neuroimagistice și va pune accent pe protocoalele actuale în bolile neurodegenerative; cursul se va concentra pe imagistica prin tomografie computerizată (CT) și rezonanţa magnetică (IRM);
    • curs destinat asistenţilor medicali – va avea un caracter predominant practic, având ca principal obiectiv comunicarea cu pacientul dificil. Ca și la ediţia anterioară, Conferinţa va asigura desfășurarea în paralel a sesiunilor știinţifice adresate profesioniștilor și cu cele destinate publicului larg, membrilor de familie și persoanelor suferinde.

    Vor fi abordate dificultăţile și rolul familiilor care îngrijesc persoane cu demenţă, creșterea calităţii vieţii acestora prin intervenţii specifice, multimodale, de la stimularea senzorială la cea cognitivă.  Doresc să evidenţiez workshopul cu tema Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Sănătăţii și Dizabilităţii care va aborda lucrul în echipa multidisciplinară: medic, psiholog, asistent social, expert dizabilitate, expert politici sociale.  Ca și în ceilalţi ani, vor fi prezentate date recente din domeniul cercetării fundamentale, dar și modele de bune practici, terapii inovative.

    Vom participa şi la lansarea cărţii ,,Suspendaţi între amintiri” a doamnei Mirela Brown, carte care împărtășește experienţa sa profesională ca îngrijitor calificat într-o instituţie de îngrijire pe termen lung a unor persoane cu demenţă din Anglia. Sunt foarte frumoase și interesante descrieri de caz cu detalii privind aspectele psihologice, importanţa istoriei de viaţă a persoanelor, particularităţi din îngrijire.

    Tema centrală a Conferinţei din acest an este „Actualităţi în domeniul demenţelor”. Ce ne puteţi spune despre aceasta?

    Deoarece nu există în România o Strategie Naţională pentru Demenţă, iar psihiatria și  psihogeriatria nu fac parte din domeniile prioritare din cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020, Societatea Română Alzheimer face totuși încă un pas înainte prin punerea pe agenda publică a sănătăţii mintale, în special a patologiei demenţiale.  Astfel, masa rotundă cu tema ,,Necesitatea elaborării unei politici publice specifice pentru persoanele cu tulburări neuro-degenerative, cu accent pe demenţe” continuă dezbaterile începute anul trecut din cadrul proiectului Societăţii Române Alzheimer și Asociaţiei „Habilitas”, „Sănătatea mintală – prioritate pe agenda publică!” și are ca temă centrală formularea și promovarea de politici alternative la Legea sănătăţii mintale (Legea 487/2002 republicată în 2012), cu accent pe demenţe. Cu alte cuvinte, obiectivul este elaborarea și promovarea unei politici publice alternative la Legea sănătăţii mintale, pe baza documentelor rezultate în cadrul consultărilor publice, al sesiunilor de instruire și a unui Plan de Acţiune. Sunt invitaţi la dezbatere specialiști din domenii diverse (medici geriatri, psihiatri, neurologi, medici de familie, psihologi, asistenţi sociali, kinetoterapeuţi, asistenţi medicali, arhitecţi, cercetători), reprezentanţi din mediul universitar şi din media, factori de decizie- manageri de spitale şi instituţii socio-medicale, reprezentanţi ai primăriilor, DGSAPC-urilor, societăţilor și asociaţiilor profesionale, altor ONG-uri.

    Ca în fiecare an ne-aţi obișnuit ca la acest eveniment să participe nume sonore din domeniile neuro-știinţelor, neuroimagisticii, a psihiatriei clinice și neuropsihologiei. Ce informaţii ne puteţi oferi despre personalităţile invitate să conferenţieze anul acesta?

    Speakeri renumiţi pentru competenţa în domeniu și calitatea prezentărilor vor conferenţia despre aceste teme, ca și despre asistenţa medicală comunitară, modele de bune practici în îngrijire, creșterea calităţii vieţii pacienţilor persoanelor cu demenţă prin intervenţii specifice. Dintre aceștia menţionăm: Ovidiu-Alexandru Băjenaru, Bogdan Ovidiu Popescu, Gabriel-Ioan Prada, Ileana Botezat Antonescu, Doina Cozman, Mariana Grigoriu- Şerbănescu, Mihaela Roco, Adriana Sarah Nica, Cerasela Măciucă, Luminiţa Daneş, Kounti Foteini (Anglia), Ben Hicks (Anglia), Liana Borza (Anglia), Ştefania Ilinca (Austria) și alţii.

    În calitate de Președinte al Societăţii Române Alzheimer ce ne puteţi spune despre proiectele în care este implicată societatea pe care o conduceţi precum și obstacolele întâlnite din cadrul proiectelor societăţii?

    Avem în implementare anul acesta patru proiecte europene:

    • ,,Strategii de comunicare eficientă și sprijin în gestionarea situaţiilor de zi cu zi pentru persoanele implicate în îngrijirea demenţei – SUCCESS”, proiect finanţat prin programul ACTIVE AND ASSISTED LIVING (AAL);
    • ,,Inovaţie în demenţă în regiunea danubiană – INDEED”, proiect finanţat prin programul Transnaţional Dunărea (INTERREG);
    • ,,Utilizarea dramei și a artei povestirii în îngrijirea persoanelor cu demenţă”, proiect finanţat prin programul Erasmus Plus;
    • ,,Sănătatea mintală – prioritate pe agenda publică!” pe linia de finanţare CP 2 – POCA, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020.

    Toate proiectele sunt foarte interesante și ne aduc satisfacţii, deși metodologia lor de implementare este adesea foarte greoaie și există mari dificultăţi administrative, rezultatele sunt totuși încurajatoare și sperăm să conducă la elaborarea și, mai ales, aplicarea unor politici ,,sănătoase” de sănătate privind populaţia vârstnică.

    Avem destul de multe proiecte în perspectivă, mai ales legate de domeniul educaţional și de conștientizare a problematicii tulburărilor neurodegenerative.

    Care este situaţia în România, comparativ cu alte ţări dezvoltate în ceea ce priveşte politicile inovative în domeniu demenţei?

    Vom afla mai multe despre ce se întâmplă la nivelul ţărilor dezvoltate comparativ cu România din prezentarea doamnei Ştefania Ilinca cu titlul Promovarea politicilor inovative în domeniul dementei în România (proiectul CreDEM): Lecţii din experienţele statelor Europene.

    De la ultima ediţie a conferinţei remarcăm derularea unor proiecte interesante, desfășurate de grupuri entuziaste de specialiști, dar lansarea unor politici specifice în domeniu nu s-a conturat încă.

    Credeţi că se poate vorbi despre prevenţie în cazul demenţelor?

    Da, se poate vorbi și sunteţi invitaţii noștri să audiaţi lucrarea: Noi abordări privind factorii de risc și markerii specifici ai bolii Alzheimer a domnului profesor Gabriel-Ioan Prada, precum și Mindfulness în prevenţia bolii Alzheimer a doamna Maria-Daniela Nicoară, directorul celei mai noi filiale a Societăţii Române Alzheimer, filiala Sibiu.

    Numărul pacienţilor cu Alzheimer din centrele rezidenţiale este în creștere în comparaţie cu anii trecuţi?

    Nu avem date precise, dar numărul pacienţilor cu demenţă în boala Alzheimer internaţi în centrele rezidenţiale crește pe măsură ce numărul acestor centre private crește și el. Sunt multe probleme cu care se confruntă și aceste instituţii, iar prezentarea cu titlul România în imposibilitatea de a separa persoanele cu demenţă în centrele rezidenţiale cu cazare permanentă a doamnei Cerasela Măciucă încearcă să răspundă la multe din întrebările legate de funcţionarea acestor centre rezidenţiale destinate persoanelor cu demenţă.

    Există tehnologii noi în tratarea pacienţilor cu tulburări psihice?

    Sunt și tehnologii noi, ca de exemplu stimularea magnetică transcraniană care nu este dezvoltată în România; sunt însă și multe studii în desfășurare, cu noi produse medicamentoase aflate în studii de cercetare și, în legătură cu acest subiect, domnul academician Ovidiu-Alexandru Băjenaru va susţine o prezentare plenară pe această temă.

    În încheiere, doriţi să transmiteţi un mesaj colegilor dumneavoastră care vor fi prezenţi la eveniment?

    Ne dorim ca profesioniștii români să se perfecţioneze în domeniul psihogeriatriei și al tulburărilor cognitive, să funcţioneze în echipe multidisciplinare care să cuprindă medici geriatri, psihiatri, neurologi, medici de familie, psihologi, asistenţi sociali, asistenţi medicali, logopezi, kinetoterapeuţi și îngrijitori profesioniști, echipe capabile să răspundă nevoilor complexe determinate de această boală, să reușească să vină în sprijinul familiilor cel mai adesea copleșite de dificultăţile îngrijirii și să sperăm să existe un suport social susţinut ca și sprijinul societăţii ca acești oameni suferinzi și familiile lor să fie cu adevărat integraţi. Nu un ultim mesaj ar fi ca toţi să participaţi la cea de-a XXX-a ediţie a conferinţei Alzheimer Europe cu titlul Building bridges care va avea loc anul acesta în București în perioada 20-22 octombrie.

    Related Posts