Șef lucrări Dr. Alina Murgu
- Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” Iași, România
- Șef Secție Clinică 2, Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii ”Sf Maria” Iași
- Medic primar pediatrie
- Medic primar pneumologie pediatrică și atestat pe imuno-alergologie pediatrică
- Doctor în Științe Medicale Coordonator Rezidențiat Pneumologie Pediatrică UMF“Gr. T. Popa” Iași
- Președinte Societatea Română de Reumatologie Pediatrică
Ediția XXXVIII a Conferinței Naționale „ZILELE PEDIATRIEI IEȘENE” continuă tradiția de a reuni anual cei mai importanți specialiști în pediatrie din România, oferind o platformă de schimb de cunoștințe, experiențe și cele mai recente descoperiri științifice. Evenimentul cuprinde sesiuni interdisciplinare, ateliere practice și discuții aprofundate, toate dedicate îmbunătățirii practicii clinice și a sănătății copiilor.
Cu această ocazie am avut onoarea de a discuta cu Dna Dr. Alina Murgu, Șef lucrări și Președinte al conferinței, care ne va oferi perspective asupra celor mai recente provocări și inovații în pneumologia pediatrică și imuno-alergologia copiilor, explicând cum abordările interdisciplinare, biomarkerii și terapiile personalizate transformă practica clinică și calitatea vieții micilor pacienți. Vom descoperi, totodată, ce competențe și atitudini sunt esențiale pentru viitorii medici care aleg această specialitate, precum și impactul evenimentului „ZILELE PEDIATRIEI IEȘENE” în stimularea cercetării și educației medicale.
Anul acesta în luna noiembrie va avea loc o nouă ediție a Conferinței Naționale ”ZILELE PEDIATRIEI IEȘENE”, eveniment științific emblematic și tradițional al pediatriei ieșene. Cu ce noutăți veți întâmpina medicii la ediția din acest an?
Anul acesta ediția XXXVIII a Conferinței Naționale cu participare internațională ”ZILELE PEDIATRIEI IEȘENE” se va desfășura în perioada 5–7 noiembrie la Iași și ne dorim ca acest eveniment de tradiție al Școlii de Pediatrie Ieșene să ofere o perspectivă cât mai cuprinzătoare, interdisciplinară și profund ancorată în nevoile actuale ale practicii pediatrice. Agenda evenimentului va cuprinde sesiuni care se adresează atât specialităților pediatrice, tinerilor medici, dar și interdisciplinarității din pediatrie, module interactive susținute de experți care vor aborda cele mai noi direcții de cercetare și practică clinică, precum și ateliere care vizează abordarea unor algoritmi practici de diagnostic și management. Programul este conceput astfel încât să reunească într-un dialog științific cu impact practic cât mai multe specialități pediatrice și conexe, dar și medici de familie, medici rezidenți și studenți și care totodată urmărește valorificarea atât a experienței acumulate, cât și inovațiile actuale științifice ce modelează medicina copilului de astăzi.
Cât de importantă considerați că este integrarea imuno-alergologiei și pneumologiei pediatrice în cadrul sesiunilor științifice pentru practicieni?
Aș face referire în primul rând la perioada pandemică COVID 19 și cea postpandemică, care ne-a demonstrat atât pe practica medicală, dar și pe date epidemiologice statistice actuale, că patologia respiratorie a copilului, mai ales cea acută infecțioasă, dar și cea alergică, este cea mai frecventă, dar și cea mai generatoare de consultații a copilului, la medicul de familie, pediatru, pneumolog sau alergolog pediatru. Ca urmare, integrarea sesiunilor cu tematica de pneumologie și imuno-alergologie pediatrică în programul Conferinței oferă o abordare integrată și unitară a acestor patologii pentru recunoașterea precoce a semnelor de alarmă, optimizarea traseului pacientului prin aplicarea unor algoritmi de diagnostic și management aliniați la ghidurile actuale.
În plus, progresele rapide în înțelegerea mecanismelor bolilor respiratorii cronice, inclusiv alergice, dar și a celor imune, au permis introducerea unor terapii novative, de la modulatorii utilizați în Fibroza chistică, de exemplu, și până la agenții biologici utilizați în astm bronșic, dermatită atopică sau afecțiuni autoimune, pentru un control cât mai eficient și de durată, cu impact pe creșterea calității vieții acestora, toate acestea sunt aspecte care justifică necesitatea unui dialog interdisciplinar constant și care să conducă la îmbunătățirea calității îngrijirii pediatrice și la consolidarea colaborării între specialiști și medicina primară.
Observați o creștere a incidenței astmului sau a altor boli respiratorii cronice la copii? Care considerați că sunt cauzele?
Da, în practica pediatrică a ultimilor ani, se observă o creștere a incidenței bolilor alergice respiratorii precum astmul bronșic, rinita alergică, dar și a altor boli respiratorii cronice la copii, tendință raportată și în literatura internațională. Această evoluție este influențată de mai mulți factori: expunerea crescută la poluanți atmosferici și alergeni de interior, modificările stilului de viață urban, infecțiile virale respiratorii repetate, precum și impactul schimbărilor climatice asupra sezonalității și concentrației aeroalergenilor. Pe de altă parte, o mai bună recunoaștere a simptomelor și accesul crescut la servicii medicale contribuie la identificarea mai frecventă a acestor patologii. În ansamblu, combinația dintre factori de mediu, susceptibilitate individuală și evoluția metodelor de diagnostic explică această tendință ascendentă.
Pe lângă astmul bronșic, care rămâne cea mai frecventă afecțiune cronică respiratorie a copilului, se observă o tendință ascendentă și în alte patologii, precum:
• Bronșiolita obliterantă post-infecțioasă, raportată mai frecvent după infecții virale severe, inclusiv după sezoanele cu circulație intensă a virusurilor respiratorii.
• Displazia bronhopulmonară la prematuri, cu prevalență în creștere relativă datorită supraviețuirii tot mai bune a nou-născuților cu vârste gestaționale foarte mici.
• Fibroza chistică, unde incidența aparentă crește prin extinderea programelor de screening neonatal și a capacității de diagnostic precoce.
Din perspectiva dvs., care sunt cele mai importante concepte alergologice care trebuie luate în considerare în cadrul managementului afecțiunilor respiratorii cronice?
În managementul afecțiunilor respiratorii cronice la copil, câteva concepte alergologice rămân esențiale. În primul rând, identificarea și controlul expunerilor la alergeni reprezintă o componentă centrală, având impact direct asupra evoluției astmului și rinitei alergice. La fel de importantă este evaluarea inflamației de tip alergic, inclusiv recunoașterea fenotipurilor și endotipurilor, care permite o abordare terapeutică mai individualizată. Rolul sensibilizărilor multiple, frecvent întâlnite la copil, trebuie de asemenea integrat în planul de management, întrucât influențează severitatea și controlul bolii. Nu în ultimul rând, utilizarea corectă a testelor alergologice, alături de asocierea imunoterapiei acolo unde este indicată, sunt elemente care contribuie la reducerea simptomelor și modificarea evoluției bolii pe termen lung, concomitent cu un control mai eficient al bolii.
Care considerați că sunt cele mai promițătoare direcții de cercetare privind integrarea imunologiei si alergologiei dar și a pneumologiei pediatrice în viitorul apropiat?
Printre direcțiile de cercetare cu cel mai mare potențial la interfața dintre imuno-alergologia clinică și pneumologia pediatrică se numără dezvoltarea biomarkerilor pentru fenotiparea și endotiparea bolilor respiratorii cronice, cu scopul de a personaliza intervențiile terapeutice. Alte domenii emergente îl reprezintă optimizarea terapiilor biologice la copil, studiul interacțiunilor dintre expunerile de mediu asupra maturării sistemului imun și riscul de boli alergice și respiratorii cronice și, nu în ultimul rând, progrese importante sunt așteptate și în imunoterapia alergen-specifică. Integrarea acestor domenii promite o abordare tot mai personalizată a patologiilor respiratorii pediatrice.
Ce sfaturi aveți pentru viitorii medici specializați în pneumologie pediatrică și alergologie?
Pentru viitorii medici care se îndreaptă către specialitatea de pneumologie pediatrică și imuno-alergologie, câteva principii rămân esențiale. În primul rând, cultivarea unei gândiri integrate, care să îmbine particularitățile mecanismelor patogenice imunogenetice, de cele mai multe ori, cu particularitățile funcției respiratorii la copil, reprezintă fundamentul unei practici moderne. La fel de importantă este actualizarea continuă a cunoștințelor, într-un domeniu în care terapiile biologice, biomarkerii și tehnologiile de monitorizare evoluează rapid. Rigoarea științifică, deschiderea către cercetare și colaborarea interdisciplinară sunt, de asemenea, pilonii unei practici moderne și eficiente. Nu în ultimul rând, empatia și comunicarea eficientă cu familia și pacientul sunt competențe care consolidează calitatea actului medical și impactul pe termen lung asupra sănătății copilului.
