Dr. Anca Hâncu
• Coordonator program Medicina Stilului de Viață Medlife,
• Doctor în științe medicale, medic generalist, nutriționist, acreditat european în Lifestyle Medicine
• Președintele Asociației Medicale de Prevenție prin Stil de Viață
Sănătos, Secretar general în boardul European Lifestyle Medicine Organization (ELMO)
• Cercetător clinic asociat universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca
Bolile cronice, precum diabetul zaharat, hipertensiunea și bolile cardiovasculare, reprezintă o povară majoră asupra sistemelor de sănătate la nivel global, fiind responsabile pentru morbiditate și mortalitate crescută. Diabetul, în special, se caracterizează prin perturbări metabolice complexe care favorizează complicații cardiovasculare, renale și neurologice. Prevenția și managementul acestor afecțiuni necesită abordări integrate, în care medicina stilului de viață joacă un rol central.
În calitate de Coordonator al rețelei de Centre de Medicina Stilului de Viață „Better Me by MedLife”, dna dr. Anca Hâncu promovează o abordare integrativă, centrată pe pacient, care combină nutriția personalizată, activitatea fizică, managementul stresului și educația pentru sănătate.
Care sunt principalele obstacole și dificultăți întâmpinate în integrarea intervențiilor de medicină a stilului de viață în practica medicală curentă din România?
Neîncrederea față de specialiști este o problemă și aici trebuie precizat că aceste intervenții sunt realizate corect de medici, de persoane care știu să ghideze corect pacientul și să evalueze integrativ și holistic sănătatea acestuia.
Intervențiile sunt dificile și din punct de vedere financiar, nefiind decontate, astfel că reprezintă o provocare pentru orice pacient. De asemenea, este vorba și despre o cultură românească, despre anumite tradiții care pot reprezenta bariere și obstacole în procesul de schimbare.
Pentru astfel de intervenții de stil de viață sănătos, organizate și structurate, există în România centre specializate — mă refer la centre de medicină a stilului de viață — unde activează echipe multidisciplinare formate din medici, dieteticieni, medici de familie, nutriționiști, cardiologi, endocrinologi și psihologi. Aceștia se ocupă împreună de pacientul cu obezitate, îl sprijină să depășească momentele dificile și îl ajută să ajungă la schimbarea dorită.
Având în vedere că prevenția nu este doar un concept medical, ci și o responsabilitate comună, cum pot medicii să implice pacienții și comunitatea în reducerea riscului de diabet și alte boli cronice?
Medicul are un rol foarte important în comunitate deoarece, în primul rând, prin exemplul personal, iar apoi prin fiecare discuție și comunicare pe care o are, atât în cabinet, cât și în afara cabinetului, oferă o direcție. Oamenii se uită către medic pentru a primi informație, pentru a identifica o strategie și pentru a ști încotro să se îndrepte. Medicul are, așadar, un rol foarte important.
Astăzi, medicii au la dispoziție foarte multe instrumente pentru a face prevenție și, mai ales, prevenție personalizată. Mă refer aici la teste genetice, prin care putem depista predispoziția pentru peste 70 de boli, astfel încât să putem recomanda un stil de viață mult mai personalizat și mai precis. De asemenea, există și alte teste de intoleranță și de microbiom, astfel încât fiecare pacient să primească recomandări specifice, cu un grad foarte ridicat de personalizare.
Cum vedeți evoluția medicinei stilului de viață în România în următorii 50 de ani?
Cu siguranță va fi o mare deschidere și o mare dezvoltare. Foarte multe specialități medicale sunt interesate de această zonă, foarte mulți medici realizează cât de mult, în fiecare specialitate, își găsește locul și medicina stilului de viață. Observ că se pregătesc tot felul de cursuri, de asociații pe acest domeniu, astfel că sunt foarte optimistă.
Este integrarea stilului de viață cu terapia incretinică un „must do” în managementul obezității?
În managementul obezității, fiecare ghid al fiecărei societăți de obezitate, europeană sau internațională, toate ghidurile au la bază și pun accent pe optimizarea stilului de viață. Iar medicina stilului de viață înseamnă, de fapt, prevenție, tratament și remisia bolilor prin stil de viață, înseamnă un parteneriat medic–pacient, înseamnă îmbinarea nutriției, activității fizice, gestionării stresului și a abuzului de substanțe, într-un mod activ, într-un parteneriat real cu pacientul. Elementele de psihologie pe care le folosesc în medicina stilului de viață aduc succesul și reușitele acestei ramuri medicale.
Care sunt cele mai eficiente abordări nutriționale pentru prevenția diabetului și a altor boli cronice și cum pot fi implementate în practica clinică?
Sigur, noi ne bazăm foarte mult în practica clinică pe modelul mediteranean, pentru că are cele mai mari dovezi în prevenția diabetului, în prevenția bolilor cardiovasculare, dar și a cancerelor și, mai nou, a accidentului vascular cerebral sau a bolii Alzheimer. Pe acest model de stil de viață mediteranean putem construi planuri personalizate pentru pacienții noștri, adaptate realităților din România, în așa fel încât să obținem aderența lor la recomandările noastre.
Cum vedeți integrarea medicinei stilului de viață în ghidurile clinice și în protocoalele standard de tratament pentru bolile cronice în România?
O văd ca o etapă absolut obligatorie, în cel mai scurt timp.
Conferința anuală „Medicina stilului de viață și bolile cronice” va avea loc anul acesta pe 1 martie. Ce ne puteți spune despre noutățile ediției din acest an?
În acest an vom discuta mai mult despre nutriție, pentru că avem un ghid nou, ghidul american, și îl avem ca invitat pe profesorul Jeffrey McKinney, un prieten al României, care a fost de mai multe ori la noi în țară. Vom avea, ca de obicei, discuții fructuoase cu profesorii români și cu dânsul. Vă așteptăm la conferința noastră din 13 martie pe www.conferintamedicale.ro
În încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj colegilor dumneavoastră.
Începem schimbarea stilului de viață fiind noi înșine exemple pentru pacienții noștri.
