Prof. univ. dr. Florin Mitu, vicepreședinte al Societății Române de Medicină Internă, este una dintre personalitățile marcante ale medicinei interne românești, cu o activitate profesională și academică remarcabilă. Cu o vastă experiență clinică și o implicare constantă în formarea tinerilor medici, domnia sa reprezintă un susținător ferm al rolului central pe care medicina internă îl are în arhitectura sistemului de sănătate.
Format inițial ca medic internist, ulterior specializat și în cardiologie și recuperare medicală, prof. dr. Florin Mitu îmbină perspectiva integrativă a medicinei interne cu rigoarea supraspecializării. Activitatea sa reflectă convingerea că internistul este medicul care analizează pacientul în ansamblu, integrează comorbiditățile și coordonează conduita terapeutică într-un context medical tot mai fragmentat de supraspecializări.
În interviul de față, discutăm despre statutul actual al medicinei interne, provocările cu care se confruntă specialitatea în România, rolul internistului în coordonarea pacientului complex și direcțiile de dezvoltare ale Societății Române de Medicină Internă în următorii ani.
Medicina internă este, prin definiție, o specialitate a viziunii globale asupra pacientului. Considerați că sistemul actual de sănătate valorifică suficient acest rol?
Este bine că sistemul actual își dorește să repună medicina internă la valoarea pe care o are această specialitate. Când eram eu tânăr, medicina internă era considerată regina specialităților medicale, pentru că un medic internist are un rol esențial nu numai în diagnostic, dar și în integrarea multiplelor afecțiuni ale unui pacient și în stabilirea unui diagnostic cât mai complet, cu toate comorbiditățile pe care le are o persoană.
Medicina internă integrează foarte multe cunoștințe, de aceea un medic internist trebuie să aibă o pregătire temeinică în majoritatea domeniilor din medicina internă. Trebuie să aibă cunoștințe de medicină internă, cardiologie, neurologie, endocrinologie sau nefrologie.
În prezent, bibliografia se schimbă. Asistăm la o actualizare a acesteia. Sunt două tratate acceptate și care vor intra în bibliografia obligatorie pentru specialitatea de medicină internă: tratatul realizat de colectivul coordonat de domnul profesor Brugner, președintele Societății Române de Medicină Internă, și tratatul realizat de doamna profesoară Camelia Diaconu împreună cu numeroși colegi interniști din toate centrele universitare din țară. Din aceste două tratate au fost selectate capitolele pentru bibliografia de specialitate.
Lucrurile încep să se așeze și am observat în ultimii ani o creștere a numărului de locuri la rezidențiat pe medicină internă. În multe țări din Europa și din lume, medicina internă este privită ca specialitatea principală, din care ulterior un medic poate urma supraspecializări precum cardiologie, neurologie sau nefrologie. Dar baza rămâne medicina internă.
M-am pregătit inițial în medicină internă, apoi am făcut a doua specialitate, cardiologie, și ulterior recuperare medicală, deoarece lucrez într-o clinică de recuperare medicală cardiovasculară din Iași. Totuși, insist că medicina internă rămâne specialitatea de bază.
Treptat, au apărut specialități mai înguste, căutate de tineri pentru caracterul lor specific. Însă integrarea cazurilor complexe trebuie realizată de medicul internist. Consider că suntem pe drumul cel bun și sper ca viitorii medici interniști să aducă un plus de valoare serviciilor de sănătate din România.
Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă medicina internă în România astăzi?
Provocările țin, în primul rând, de pregătirea practică. Abilitățile trebuie nu doar bifate, ci efectuate corect, în centre unde există specialiști pe fiecare domeniu. La finalul specialității, medicul internist trebuie să poată efectua investigațiile necesare pentru a pune un diagnostic cât mai bun.
O altă provocare este tematica, care trebuie actualizată periodic, deoarece ghidurile în medicină se schimbă. Este important să folosim informațiile cele mai noi în pregătirea medicilor.
De asemenea, organizarea sistemului de sănătate ar trebui să plaseze medicul internist în centrul evaluării pacientului, cu rol de coordonare și de legătură între specialități.
În viitor, un rol important îl vor avea algoritmii de inteligență artificială. Aceștia trebuie utilizați rațional și critic. Pot ajuta, dar nu vor înlocui medicul. Raționamentul clinic și empatia rămân esențiale și nu pot fi substituite de tehnologie.
Din poziția de vicepreședinte al Societății Române de Medicină Internă care sunt prioritățile actuale ale societății?
Prioritățile sunt reglementarea și armonizarea pregătirii medicilor interniști, în acord cu tematica aprobată. Se urmărește dezvoltarea abilităților practice și consolidarea grupurilor de lucru, precum cele de ecografie sau alte domenii specifice.
Societatea își propune să fie aproape de colegii din țară și să dezvolte colaborări internaționale. Congresele anuale reunesc medici din multiple specialități și promovează o abordare interdisciplinară.
Promovarea tinerilor este o direcție importantă, prin sesiuni dedicate la congrese și implicarea lor în structurile de conducere. Societatea Română de Medicină Internă a fost mereu un reper în medicina românească, prin organizare, lideri și participarea numeroasă la manifestările științifice.
Cum se schimbă rolul cardiologului atunci când privește pacientul prin lentila medicinei interne?
După formarea în medicină internă, viziunea asupra pacientului devine mai complexă. Atunci când tratezi o afecțiune cardiacă, este mai ușor să integrezi comorbiditățile și să stabilești un diagnostic și un tratament adecvat întregului context clinic.
Supraspecializarea în cardiologie aduce informații țintite, dar fundamentul oferit de medicina internă permite o abordare mai amplă și mai echilibrată a pacientului.
Cum vedeți evoluția medicinei interne în următorul deceniu?
Este dificil de anticipat exact evoluția, dar utilizarea algoritmilor de inteligență artificială va crește. Aceștia vor fi tot mai folosiți în medicină, inclusiv în medicina internă.
Medicul va trebui să știe să utilizeze aceste instrumente în mod critic și util. De asemenea, după formarea de bază, mulți vor opta pentru supraspecializări sau competențe suplimentare într-un domeniu preferat.
Care este mesajul dvs. pentru medicii tineri care aleg medicina internă
Le transmit că au ales cea mai frumoasă și cea mai amplă specialitate medicală. Medicina internă rămâne regina specialităților.
Medicul internist este cel care integrează, analizează critic și găsește cele mai bune soluții pentru un tratament adecvat pacientului.
