Prof. Univ. Dr. Roxana CHIRIŢᾸ Director Medical Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași
Într-un context în care sănătatea mintală devine tot mai prezentă pe agenda publică, Prof. Univ. Dr. Roxana Chiriță, Director Medical al Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași, vorbește deschis despre provocările din spatele managementului unui mare institut de psihiatrie și despre schimbările care modelează practica actuală. De la terapii moderne și tehnologii emergente, până la nevoia unei abordări bio-psiho-sociale autentice, interviul conturează direcțiile de dezvoltare ale specialității.
În contextul coordonării Conferinței Naționale de Psihiatrie 2026 și al ediției 2026 a Zilelor Institutului de Psihiatrie „Socola”, dna professor conturează o viziune echilibrată între tradiție și inovație, și responsabilitate profesională într-un domeniu esențial pentru sănătatea publică.
Din poziția de director medical, care sunt cele mai importante provocări în administrarea unui institut de psihiatrie contemporan?
Administrarea unui institut de psihiatrie contemporan presupune un echilibru permanent între calitatea actului medical, managementul resursei umane și adaptarea la un sistem de sănătate aflat într-o continuă schimbare. Una dintre cele mai importante provocări este creșterea complexității cazurilor, frecvent asociate cu comorbidități psihiatrice, somatice și sociale, care impun abordări integrate și colaborare interdisciplinară. O altă provocare majoră este susținerea echipelor medicale, prin formare profesională continuă, prevenirea suprasolicitării și menținerea unui climat organizațional stabil. În același timp, modernizarea infrastructurii, digitalizarea proceselor și implementarea standardelor de calitate și siguranță reprezintă obiective esențiale, care necesită planificare și resurse adecvate.
Nu în ultimul rând, combaterea stigmatizării asociate tulburărilor psihice și asigurarea continuității îngrijirilor, inclusiv după externare, rămân provocări importante.
Care sunt cele mai recente terapii și tehnologii implementate la Institutul „Socola” în practica clinică?
În practica clinică a Institutului de Psihiatrie „Socola”, acordăm o atenție deosebită modernizării intervențiilor terapeutice, prin integrarea progresivă a unor soluții bazate pe dovezi științifice și adaptate nevoilor actuale ale pacienților. În ambulatoriul de specialitate, a fost introdusă utilizarea unor terapii neuromodulatorii non-invazive, cu rol adjuvant în tratamentul tulburărilor psihice, precum Neurolith-ul, care permite intervenții personalizate și bine tolerate.
În paralel, continuăm să dezvoltăm abordările clasice, prin utilizarea schemelor farmacologice moderne, cu antidepresive și antipsihotice de generație nouă, precum și prin monitorizarea atentă a evoluției clinice și a efectelor adverse. De asemenea, sunt utilizate instrumente standardizate de evaluare clinică, care susțin obiectivarea deciziilor terapeutice.
În perspectivă, Institutul „Socola” își propune extinderea programelor de stimulare cognitivă asistată de computer, dezvoltarea unor intervenții structurate de reabilitare psihosocială și, în condiții strict reglementate, integrarea unor metode avansate de neuromodulare, cum ar fi stimularea magnetică transcraniană (TMS). Toate aceste direcții urmăresc consolidarea unui model terapeutic integrative, centrat pe pacient și pe recuperarea funcțională.
Care sunt principalele progrese în psihiatrie observate în ultimii ani și cum influențează acestea managementul tulburărilor mentale severe?
Psihiatria a cunoscut progrese importante în ultimii ani, în special în domeniul psihofarmacologiei, prin apariția unor antidepresive și antipsihotice de generație nouă, cu mecanisme de acțiune inovatoare și profile de tolerabilitate îmbunătățite. Aceste progrese permit o personalizare mai fină a tratamentului, cu impact pozitiv asupra complianței și a evoluției pe termen lung a pacienților. În paralel, s-a dezvoltat semnificativ abordarea centrată pe funcționalitate și calitatea vieții, nu doar pe remiterea simptomelor. Evaluarea funcțională, monitorizarea simptomelor reziduale și intervențiile orientate spre recuperare și reintegrare socio-profesională au devenit componente esențiale ale managementului modern al tulburărilor mentale severe.
Un alt progres important îl reprezintă integrarea tehnologiei în practica psihiatrică, atât prin instrumente digitale de evaluare și monitorizare, cât și prin terapii complementare, precum intervențiile neuromodulatorii non-invazive. De asemenea, crește interesul pentru modelele integrative bio-psiho-sociale, care evidențiază interacțiunea complexă dintre factorii biologici, psihologici și sociali în etiologia și evoluția tulburărilor psihice. Toate aceste evoluții contribuie la o schimbare de paradigmă în psihiatrie, orientând practica clinică către tratamente mai eficiente, mai sigure și mai adaptate nevoilor reale ale pacientului.
Care este viziunea dumneavoastră pentru următorii ani în ceea ce privește combinarea tradiției și inovației în tratamentele psihiatrice din România?
Viziunea mea pentru următorii ani se bazează pe ideea că dezvoltarea psihiatriei în România trebuie să fie rezultatul unui echilibru între tradiție și inovație. Tradiția clinică oferă experiență, rigoare și o înțelegere profundă a pacientului, în timp ce inovația aduce instrumente noi, capabile să îmbunătățească precizia diagnostică și eficiența intervențiilor terapeutice. Integrarea noilor terapii și tehnologii trebuie realizată responsabil și etapizat, pe baza dovezilor științifice și adaptată contextului medical și social românesc. Inovația nu trebuie să înlocuiască relația medic–pacient, ci să o susțină, oferind soluții complementare tratamentului clasic.
Consider că viitorul tratamentelor psihiatrice presupune dezvoltarea unor modele terapeutice integrative, care să combine intervențiile farmacologice moderne cu psihoterapia, reabilitarea psihosocială și, acolo unde este indicat, terapiile neuromodulatorii non-invazive. Această abordare permite un management mai eficient al tulburărilor psihice și contribuie la creșterea calității vieții pacienților, păstrând în același timp valorile fundamentale ale practicii psihiatrice.
Interacțiunea dintre sănătatea mintală și bolile organice reprezintă un domeniu de interes tot mai important în psihiatria contemporană. Cum interacționează tulburările psihice cu bolile organice și ce strategii clinice recomandați pentru abordarea acestor comorbidități?
Relația dintre tulburările psihice și bolile organice este una complexă și bidirecțională. Afecțiunile somatice, precum bolile cardiovasculare, neurologice, oncologice sau metabolice, pot favoriza apariția sau agravarea tulburărilor afective, anxioase și cognitive, prin mecanisme biologice, psihologice și sociale. În același timp, tulburările psihice pot influența negativ evoluția bolilor organice, prin scăderea complianței la tratament, modificări comportamentale și afectarea mecanismelor de adaptare. Abordarea acestor comorbidități necesită o evaluare clinică integrată, care să țină cont atât de simptomatologia psihiatrică, cât și de statusul somatic al pacientului. Strategiile terapeutice eficiente presupun o colaborare multidisciplinară reală între psihiatru, medicul de familie și specialiștii din alte domenii, precum cardiologia, neurologia sau oncologia.
De asemenea, este importantă individualizarea tratamentului, cu alegerea atentă a medicației psihotrope în funcție de patologia somatică asociată, monitorizarea efectelor adverse și integrarea intervențiilor psihoterapeutice și de suport psihosocial. O astfel de abordare holistică permite nu doar controlul simptomelor, ci și îmbunătățirea calității vieții și a prognosticului global al pacientului.
Anul acesta veți coordona două evenimente importante pentru psihiatria românească: Conferința Națională de Psihiatrie din martie și Zilele Institutului de Psihiatrie «Socola» din toamnă. Care sunt principalele obiective și priorități ale fiecărei manifestări?
Conferința Națională de Psihiatrie are ca obiectiv principal promovarea unui dialog științific actual și aplicat, centrat pe provocările reale ale practicii clinice contemporane. Prioritatea acestei manifestări este integrarea celor mai recente date din cercetare în activitatea clinică zilnică, cu accent pe abordările integrative bio-psiho-sociale, personalizarea tratamentului și managementul tulburărilor psihice severe. De asemenea, conferința își propune să încurajeze schimbul de experiență între specialiști din diferite centre și specialități, consolidând colaborarea interdisciplinară.
Zilele Institutului de Psihiatrie «Socola» reprezintă, pe de altă parte, un eveniment cu o puternică dimensiune identitară și formativă. Obiectivele principale vizează valorificarea tradiției academice și clinice a institutului, prezentarea bunelor practici și a experienței acumulate în îngrijirea pacienților cu patologie psihiatrică complexă, precum și stimularea dialogului între generații de profesioniști. Manifestarea are un rol important în consolidarea comunității profesionale și în promovarea continuității între tradiție și inovație în psihiatria românească.
Prin complementaritatea lor, cele două evenimente contribuie la dezvoltarea profesională continuă și la adaptarea practicii psihiatrice la standardele actuale, menținând în același timp identitatea și valorile fundamentale ale specialității.
Având în vedere tema Conferinței Naționale de Psihiatrie din 2026, «Abordări integrative: perspective bio‑psiho‑sociale», ce înseamnă pentru practica clinică adoptarea unui model care combină factorii biologici, psihologici și sociali?
Adoptarea unui model bio-psiho-social în practica clinică înseamnă depășirea unei viziuni reduse exclusiv la simptom și orientarea către o înțelegere globală a pacientului. Factorii biologici, psihologici și sociali nu acționează izolat, ci se influențează reciproc, contribuind împreună la apariția, evoluția și prognosticul tulburărilor psihice.
Din punct de vedere clinic, acest model presupune individualizarea intervențiilor terapeutice, prin combinarea tratamentului farmacologic cu psihoterapia, intervențiile de reabilitare psihosocială și, atunci când este indicat, cu terapii complementare moderne. Evaluarea contextului familial, profesional și social devine o componentă esențială a actului medical, influențând deciziile terapeutice și strategia de urmărire a pacientului.
Aplicarea abordării bio-psiho-sociale conduce la îmbunătățirea funcționalității și a calității vieții, nu doar la reducerea simptomelor. În același timp, ea favorizează o relație terapeutică mai solidă și o mai bună complianță la tratament, contribuind la rezultate clinice sustenabile pe termen lung. Această perspectivă integrativă reflectă direcția actuală a psihiatriei moderne și reprezintă un cadru necesar pentru managementul eficient al patologiei psihice complexe.
Care considerați că vor fi punctele forte ale ediției 2026 a Zilelor Institutului ”Socola” și cum pot acestea să influențeze practica clinică în psihiatria românească?
Ediția 2026 a Zilelor Institutului de Psihiatrie „Socola” își propune să valorifice atât tradiția academică și clinică a instituției, cât și deschiderea către direcțiile moderne ale psihiatriei contemporane. Unul dintre punctele forte ale acestei manifestări îl reprezintă accentul pus pe experiența clinică direct, prin prezentarea de cazuri relevante, bune practici și modele de intervenție adaptate patologiei psihice complexe. Un alt element important este componenta educațională și formative, adresată atât medicilor cu experiență, cât și tinerilor specialiști, cu scopul de a facilita schimbul de cunoștințe și continuitatea între generații. De asemenea, evenimentul va încuraja dialogul interdisciplinar și deschiderea către abordări integrative, în acord cu evoluțiile actuale ale psihiatriei.
Privind întreaga dumneavoastră activitate și implicarea în evenimentele psihiatrice din 2026, vă rog să transmiteți un mesaj colegilor dumneavoastră?
Psihiatria este o specialitate care ne provoacă constant, atât profesional, cât și uman. Le transmit colegilor mei un mesaj de solidaritate, responsabilitate și deschidere. Într-un context medical și social în continuă schimbare, este esențial să rămânem conectați la evoluțiile științifice, fără a pierde din vedere valorile fundamentale ale profesiei: respectul pentru pacient, empatia și rigoarea clinică.
Anul 2026 reprezintă o oportunitate de consolidare a comunității psihiatrice din România, prin dialog, colaborare și schimb de experiență. Cred că progresul real se construiește împreună, prin asumarea responsabilă a inovației, formarea continuă și sprijinul reciproc între generații. Doar astfel putem oferi pacienților noștri îngrijiri de calitate și putem contribui la dezvoltarea sustenabilă a psihiatriei românești.
