DR. OVIDIU GRECU • Medic primar Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Dr. Ovidiu Grecu, medic primar chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, ne vorbește în interviul acordat revistei noastre despre evoluția chirurgiei plastice în România și despre transformările prin care trece această specialitate într-un context medical și social aflat într-o continuă schimbare. De la accesul tot mai facil la tehnologii moderne și tehnici minim invazive, până la noile standarde de siguranță și nevoia unei pregătiri profesionale continue, chirurgia plastică traversează o perioadă de dezvoltare accelerată, în care echilibrul dintre progresul tehnologic și responsabilitatea medicală devine esențial.
Dialogul abordează, totodată, schimbarea profilului pacientului modern, influența social media asupra percepției estetice și creșterea așteptărilor legate de rezultatele intervențiilor. În opinia specialistului, rolul chirurgului plastician depășește astăzi componenta strict tehnică, presupunând și o importantă dimensiune educațională, prin care pacientul este ghidat către decizii realiste, sigure și adaptate particularităților sale anatomice. Un alt subiect important al interviului este formarea noii generații de chirurgi plasticieni și importanța congreselor, a schimburilor internaționale și a accesului la educație medicală de calitate. Dincolo de vizibilitatea adusă de mediul online și de ritmul rapid al dezvoltării
tehnologice, dr. Ovidiu Grecu subliniază că reputația profesională rămâne construită în timp, prin seriozitate, echilibru, experiență și siguranța oferită pacientului.
Cum aţi descrie stadiul actual al chirurgiei plastice în România și principalele direcţii în care consideraţi că ar trebui să evolueze în următorii ani?
Chirurgia plastică din România se află într-un proces permanent de dezvoltare și evoluţie, atât din punct de vedere tehnologic, cât și în ceea ce privește accesul la informaţie de specialitate și posibilităţile de pregătire profesională.
Evoluţia actuală implică mai mulţi factori care trebuie să creeze un echilibru între știinţa medicală din spatele chirurgiei plastice, informarea pacientului și percepţia publică, toate având ca scop siguranţa actului medical, atât din perspectiva pacientului, cât și a medicului.
Dincolo de tehnologie și tehnici moderne, observăm și o maturizare a întregului domeniu. Pacientul este astăzi mult mai informat, mai atent și mai implicat în alegerea unei intervenţii estetice. Acest lucru a dus către decizii mai conștiente și asumate, dar și către o tendinţă tot mai evidentă de naturalizare și armonizare a rezultatelor, cu accent pe siguranţă și echilibru estetic.
Consider că, în următorii ani, chirurgia plastică trebuie să continue să evolueze în direcţia standardizării actului medical, a educaţiei continue și a unei relaţii cât mai transparente și responsabile cu pacientul.
Care sunt diferenţele dintre chirurgia plastică practicată în România și cea din alte centre europene, atât din perspectiva resurselor și a tehnologiei disponibile, cât și a standardelor de formare și practică clinică?
Există diferenţe, însă, din fericire, acestea devin din ce în ce mai mici. În ceea ce privește tehnologia și resursele disponibile, consider că, în prezent, accesul la tehnologie există aproape la orice nivel, resursele financiare fiind cele care pot limita accesibilitatea.
De exemplu, în cazul meu, am reușit să achiziţionez o platformă de ultimă generaţie pentru remodelare corporală prin lipoaspiraţie 3D cu vibraţii înalte controlate electronic, care permite și recoltarea și transferul ţesutului adipos în condiţii de circuit închis. Ceea ce înseamnă că transferul de grăsime se face acum la un alt nivel, avem o predictibilitate
mult mai bună a rezultatului datorită viabilităţii celulelor, intervenţia este mult mai puţin traumatică și recuperarea facilă datorită controlului electronic.
Așadar, accesul există, iar medicii interesaţi au posibilitatea reală de a se pregăti la standarde foarte ridicate. În ceea ce privește pregătirea generală a practicienilor, este clar că vorbim despre un proces continuu de învăţare. Sistemele diferă de la o ţară la alta, iar aici consider că România încă mai are de lucrat, în special în ceea ce privește standardizarea și organizarea anumitor procese de formare.
Totuși, progresul faţă de perioada în care eram eu rezident este foarte mare, iar nivelul tinerilor chirurgi și al centrelor de pregătire a crescut considerabil. Consider că ne apropiem din ce în ce mai mult de standardele europene, atât prin accesul la tehnologie, cât și prin nivelul profesional al noii generaţii de chirurgi plasticieni.
Cum anticipaţi evoluţia chirurgiei plastice în următorii ani, atât din perspectiva progresului tehnologic, cât și a schimbărilor în profilul și așteptările pacienţilor?
Evoluţia este deja vizibilă și beneficiem de acest progres în fiecare zi. De exemplu, vorbim despre o nouă generaţie de implanturi ultra-ușoare, accesibile acum și în România. Această tehnologie avansată, concepută iniţial cu tehnologie NASA, integrează microsfere biocompatibile în gelul de silicon, reducând semnificativ greutatea acestora (sunt cu până la 30% mai ușoare decât cele clasice). Iar acest lucru are beneficii fantastice pentru paciente:
scade presiunea ţesuturilor mamare, deci este redus riscul de ptoză în timp, recuperarea este mai rapidă și mai puţin dureroasă, confort sporit datorită microsferelor, stabilitate mai mare în timp. Să vă mai spun că avem acces la lipoaspiraţie asistată electronic pe care o putem realiza în anumite cazuri doar cu anestezie locală și fără internare? Așa cum v-am spus mai devreme despre acea platformă pe care o folosesc, cu ajutorul ei, pot efectua astfel de intervenţii fără spitalizare, fără anestezie generală, cu recuperare foarte rapidă. Totul în avantajul pacientului zilelor noastre, mereu „grăbit” și dornic să își reia activităţile
cât mai repede, chiar și după o intervenţie chirurgicală.
Și cred că aceasta este direcţia spre care se îndreaptă chirurgia plastică: proceduri personalizate, recuperări rapide, rezultate mai naturale și tehnologii care permit o precizie mai mare și un grad crescut de siguranţă pentru pacient.
Cu toate acestea, trebuie înţeles faptul că progresul nu se întâmplă brusc, „peste noapte”. Orice progres tehnologic în medicină trebuie să fie confirmat de ceea ce eu numesc „proba timpului”. Iar acest proces nu este unul de scurtă durată.
În ceea ce privește profilul pacientului, observăm deja o schimbare importantă. Intervenţiile estetice se adresează astăzi unei categorii mult mai largi de persoane și au devenit, într-o anumită măsură, parte din preocuparea generală pentru imagine, echilibru și stare de bine. Persoanele de sex feminin rămân cele care apelează cel mai frecvent la astfel de intervenţii, însă și interesul pacienţilor de sex masculin este în creștere. Așteptările pacienţilor sunt, în mod legitim, din ce în ce mai mari, influenţate de accesul rapid la informaţie, diferite surse de formare a opiniilor, social media, marketing și autoeducare.
Din acest motiv, rolul chirurgului nu este doar acela de a efectua o intervenţie, ci și de a ghida pacientul către alegeri realiste, sigure și adaptate particularităţilor
sale anatomice.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, elementele fundamentale în formarea unui rezident în chirurgie plastică în prezent?
În primul rând, trebuie să spun că aș fi fost foarte fericit să fiu rezident
în perioada actuală. Consider că un rezident în chirurgie plastică beneficiază
astăzi de extraordinar de multe oportunităţi pentru a-și desăvârși pregătirea
profesională. Aș enumera aici accesul la informaţie gratuită și, foarte important,
accesul la informaţie gratuită de calitate. În același timp, există și posibilitatea
accesării informaţiei premium, plătite, prin cursuri, platforme educaţionale și
congrese internaţionale, ceea ce în trecut era mult mai dificil de obţinut. Cred
că un rezident în chirurgie plastică trebuie să fie foarte conștient de perioada
de formare prin care trece și să nu ardă etapele pregătirii profesionale. I-aș recomanda
să încerce să acceseze cât mai multe schimburi de experienţă cu alte
centre universitare, să participe la activităţi chirurgicale în echipe diferite și să
observe cât mai multe stiluri și abordări chirurgicale. Toate aceste experienţe îl
vor ajuta să devină un viitor chirurg plastician complet. Este evident că opinia
publică asociază chirurgia plastică aproape exclusiv cu chirurgia estetică, însă
aceasta reprezintă doar o supraspecializare a chirurgiei plastice. Din acest motiv,
consider că un chirurg care nu stăpânește fundamentele chirurgiei plastice și
reconstructive nu poate deveni un chirurg estetician de top. Un alt aspect important
este înţelegerea lumii în care trăim. Un chirurg plastician modern trebuie
să înţeleagă și ceea ce înseamnă marketing, social media și autopromovare. Din
păcate sau din fericire, acestea au devenit esenţiale. Totuși, indiferent de contextul
actual, nu trebuie uitate niciodată principiile deontologiei profesionale,
respectul colegial și, mai ales, siguranţa pacientului.
Ce sfat esenţial le-aţi oferi medicilor tineri care își doresc să urmeze
chirurgia plastică, într-un context profesional tot mai competitiv?
Le-aș spune să aibă răbdare și să înţeleagă că chirurgia plastică este o specialitate
care se construiește în timp. Este un domeniu spectaculos, dar extrem
de complex, care necesită multă disciplină, muncă și capacitatea de a învăţa
continuu. Și nu doar capacitatea, ci și dorinţa. Într-un context profesional tot
mai competitiv, tentaţia poate fi să îţi dorești rezultate rapide sau vizibilitate
rapidă. Totuși, cred că baza trebuie să rămână întotdeauna pregătirea profesională
solidă și experienţa acumulată corect, etapizat. I-aș sfătui să investească în
educaţie, să caute mentori buni, să observe cât mai mult și să înţeleagă că fiecare
caz și fiecare pacient reprezintă o responsabilitate foarte mare. De asemenea,
este important să nu uite că imaginea construită în social media poate aduce
vizibilitate, însă reputaţia reală a unui chirurg se construiește prin rezultate,
seriozitate, echilibru și siguranţa oferită pacienţilor.
În ce măsură consideraţi că social media influenţează astăzi cererea pentru anumite intervenţii și cum se reflectă acest fenomen în practica clinică?
Social media influenţează într-o măsură foarte mare cererea pentru anumite
intervenţii estetice. Pacienţii au acces rapid la informaţie, la rezultate și
la exemple din întreaga lume, ceea ce a schimbat foarte mult modul în care
percep chirurgia plastică. Există și aspecte pozitive: pacienţii sunt mai informaţi,
mai deschiși și vin la consultaţie cu întrebări mai bine structurate.
În același timp, însă, social media poate crea uneori așteptări nerealiste, prin
promovarea excesivă a unor standarde estetice sau a unor rezultate prezentate
fără context medical. Din punctul meu de vedere, chirurgia estetică trebuie să
înfrumuseţeze la maximum, să corecteze anumite „defecte”, „complexe”, nu
să schimbe complet înfăţișarea unei persoane și să o facă de nerecunoscut,
doar pentru a se alinia standardelor promovate în mediul online. Există caracteristici
și limite anatomice, suntem persoane unice, individuale, ceea ce
înseamnă că două persoane nu pot avea un rezultat perfect identic în urma
efectuării aceleiași intervenţii. Și asta încerc eu să fac în mediul online, să
explic ce se poate face, ce nu se poate face și de ce eu aleg să practic chirurgia
estetică responsabilă și să le spun mereu pacienţilor mei că vom obţine cel mai
bun rezultat posibil (nu imaginar), oferit de limitele anatomice proprii. Aici
intervine rolul chirurgului versus online-ul unde orice este posibil, trebuie să
discutăm despre aceste limite, indicaţii reale și ce poate fi obţinut în condiţii
de siguranţă, astfel încât pacientul să ia decizii corecte și asumate. Consider
că social media este un instrument foarte puternic, care poate contribui atât
la educarea pacientului, cât și la dezinformare, iar responsabilitatea medicului
este să păstreze întotdeauna echilibrul și corectitudinea informaţiei medicale.
Cât de important rămâne rolul congreselor și al schimburilor internaţionale
în dezvoltarea profesională a chirurgului plastician, în era accesului rapid la informaţie și educaţie digitală?
Rolul congreselor și al schimburilor internaţionale rămâne esenţial, chiar
și într-o perioadă în care informaţia este accesibilă foarte rapid prin intermediul
platformelor digitale. Așa cum spuneam anterior, există astăzi extraordinar de
multe posibilităţi de dezvoltare profesională. Totuși, trebuie înţeles că efectuarea
unui act medical de calitate presupune o investiţie foarte mare din perspectivă
financiară, personală, familială și energetică. Un medic investește foarte mult
timp, foarte multe resurse și foarte multă energie pentru a rămâne la curent
și pentru a putea oferi pacienţilor acces la cele mai bune soluţii. Din fericire,
există tot mai multe congrese naţionale și internaţionale organizate la un nivel
foarte ridicat, iar noile generaţii de chirurgi sunt din ce în ce mai bine pregătite.
Dincolo de informaţia teoretică, congresele și schimburile internaţionale oferă
posibilitatea interacţiunii directe cu alţi specialiști, schimbului real de experienţă
și contactului cu tehnici și perspective diferite. Aceste experienţe sunt extrem de
valoroase și contribuie major la dezvoltarea profesională a unui chirurg plastician.
