Activitatea medicală are rolul de a proteja şi îmbunătăţi starea de sănătate şi de a salva vieţi. Dar ce se întâmplă cu deşeurile generate de procedurile medicale?
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din totalul cantității de deșeuri generate de activitățile de îngrijire a sănătății, aproximativ 85% sunt deșeuri generale, nepericuloase, comparabile cu deșeurile menajere. Restul de 15% este considerat însă un material periculos, care poate fi infecțios, toxic sau radioactiv şi trebuie eliminat urmând proceduri foarte stricte.
Deșeurile medicale conțin microorganisme potențial dăunătoare care pot infecta pacienţii din spital, personalul medical şi publicul larg. Alte riscuri infecțioase potențiale pot include răspândirea microorganismelor rezistente la medicamente, de la unităţile medicale înspre mediul înconjurător.
De aceea, trebuie acordată o importanţă foarte mare colectării și eliminării deșeurilor medicale. Totodată, reprezintă o obligație legală riguros reglementată pentru lanțul generator – procesator.
Ce sunt deşeurile medicale?
Deşeurile medicale sau clinice, cuprind deşeurile având caracter potențial infecţios, generate în urma actului medical, codificate 18 01 conform Hotărârii de Guvern nr. 856 / 2002, ce cuprind deşeuri de natură periculoasă atribuită deşeurilor infecțioase şi deşeuri medicale nepericuloase.
Metode de eliminare a deşeurilor medicale
Conform Legii nr. 211/2011, Anexa nr. 2, eliminarea tuturor tipurilor de deşeuri medicale se face prin una dintre operaţiunile D9 – tratament fizico-chimic (exemplu: tratarea chimică la temperaturi scăzute, denumită şi sterilizare) sau D10 – incinerare pe sol. Oricare dintre aceste operaţiuni este urmată de depozitarea rezultatului obţinut, pe deponee conforme, prin operaţiunea D1 Depozitare pe sol (exemplu: deponee pentru deşeuri industriale).
Controversa scutecelor de unică folosinţă
O situație controversată este eliminarea direct prin depozitarea pe deponeu a scutecelor de unică folosinţă generate din spitale. Acestea provin de la copii, persoane vârstnice sau în cazul pacienţilor supuşi intervenţiilor chirurgicale ale sistemului urinar. Uzual, ele sunt ambalate în saci de culoare neagră, conform Art. 30 din OMS 1226/2012.
Deşi acest tip de deşeu trebuie tratat prin operaţiile D9 sau D10 înaintea depozitării, caietele de sarcini în cazul procedurilor de achiziţie publică întocmite de unele spitale de stat solicită în mod explicit ambalarea, colectarea şi eliminarea scutecelor de unică folosinţă pentru operaţiunea D1, ca deşeu nepericulos, fără niciun fel de tratare prealabilă, cel mai probabil din raţiuni bugetare.
Concluzie
Considerăm că toate tipurile de deşeuri medicale generate de un spital ar trebui să fie tratate prin una din metodele D9 sau D10, înaintea depozitării pe gropile de deşeuri. În caz contrar, cel mai probabil vom descoperi cazuri de contaminare biologică a deponeelor ce primesc astfel de deşeuri medicale, netratate în prealabil, subsecvent a pânzei de apă freatică.
Credem că numai o colaborare coerentă între autorităţile statului, reprezentanţii instituţiilor medicale şi furnizorii de servicii de management a deşeurilor medicale va putea duce la identificarea măsurilor necesare pentru a proteja sănătatea tuturor celor implicaţi, sănătatea populaţiei şi, nu în ultimul rând, mediul înconjurător.
Despre Stericycle
Stericycle România este una dintre cele mai importante companii din domeniul managementului deşeurilor periculoase generate de sectoarele: medical, farmaceutic, veterinar şi industrial. Cu investiţii de peste 35 milioane de euro în staţii regionale proprii de incinerare şi sterilizare a deşeurilor medicale, flotă proprie de transport autorizat şi o echipă de 300 de angajaţi, compania deţine experienţa, cunoştinţele şi resursele pentru a asigura un grad sporit de protecţie clienţilor săi.
Cosmin Mănăilă,
Director de Reglementări
Stericycle România
Sos. Giurgiului Nr. 5, Jilava, ILFOV, cod 077120
Tel: 021 457 09 75 / Fax: 021 457 06 99
Mail: info-ro@srcl.com
Web: www.stericycle.ro www.stericycle.ro/services/clinical-waste/
