În perioada 17-19 septembrie 2015, specialitatea Cardiologie va îmbrăca, din nou, haine de sărbătoare, deoarece, oraşul Sinaia va fi gazda celui de-al 54-lea Congres Naţional de Cardiologie, manifestare anuală de tradiţie, de un înalt nivel ştiinţific.
Cu ocazia acestui eveniment vor fi aduse în discuţie atât subiecte de actualitate, cât şi subiecte importante ca rezultat al practicii zilnice şi învăţării permanente.
Experţi, lideri şi personalităţi de prestigiu, atât din România cât şi din peste 20 de ţări, îşi vor împărtăşi experienţa şi vor oferi cunoştinţe de vârf, în cele 12 sesiuni interdisciplinare la care sunt invitaţi, alături de medici cardiologi şi medici diabetologi, endocrinologi, gerontologi, de medicină a familiei, nefrologi, neurologi, oncologi, pediatri şi specialişti ATI.
Cu această ocazie deosebită am avut onoarea de a discuta, pe marginea acestor subiecte, cu domnul dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie
Ce elemente de noutate va aduce al 54-lea Congres Naţional de Cardiologie de anul acesta?
Sunt mai multe elemente de noutate. Din punct de vedere organizatoric şi al nivelului ştiinţific al congresului am încercat să-l ridicam foarte mult, motiv pentru care, spre exemplu, toate posterele din acest an vor fi strict electronice. Se renunţă la modalitatea veche, de promovare pe suport tipărit.
Este pentru prima oara când congresul are o nuanţă interdisciplinară extrem de acută şi concretă. Avem 12 sesiuni, care vor fi susţinute în comun cu alte societăţi profesionale din România.
Un pas înainte apreciem că este procedeul care a debutat la conferinţa grupurilor de lucru de la Sibiu, prin care înregistrăm toate sesiunile ce se desfăşoară în sala principală a congresului şi pe care, ulterior, le difuzăm, într-un interval de 24-48 de ore, pe site-ul nostru – Cardioportal – pentru a putea fi vizionate de toţi cardiologii din ţară şi nu numai.
Avem, de asemenea, un corp de jurnalişti ai Societăţii de Cardiologie, proveniţi din rândul cardiologilor tineri, care asigură o serie de interviuri cu personalităţi din cardiologia românească sau cu invitaţii străini.
Pentru prima oară este organizat Speaker corner, o modalitate prin care încercăm să scurtăm mult timpul de pregătire a sesiunii noastre şi de înscriere a medicilor la sesiunile congresului nostru. Vor fi transmise în direct proceduri de cardiologie intervenţională ale unor personalităţi în cardiologie, transmisiuni care vor fi înregistrate şi difuzate pe site-ul nostru.
Se anunţă, din punctul nostru de vedere, un congres extrem de animat, dens, cu foarte multă informaţie ştiinţifică pe unitatea de timp şi sperăm ca totul să decurgă normal şi să putem declara ulterior că a fost un congres de succes.
Ce parteneriate sunt în derulare în prezent cu alte societăţi medicale din ţară?
În prezent avem un parteneriat cu Societatea Română de Pneumologie, parteneriat în cadrul căruia am militat împreună, într-o formaţiune care se numeşte ”Coaliţia România Respiră”, pentru ideea de a aduce anumite modificări legii antitutun, Din păcate, această acţiune nu a avut succesul scontat, din cauza faptului că iniţiativele au fost blocate la nivel parlamentar şi în cadrul Comisiei de Sănătate, interesul industriei tutunului fiind, se pare, preponderent în faţa interesului naţional, de a îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiei. În acest context, ne-am hotărât ca, începând cu 1 octombrie a.c., să abordăm această problemă pe altă cale, şi anume printr-un parteneriat cu Liga Studenţilor, tinerii fiind cei care pot promova cel mai bine aceste obiective ale noastre. De asemenea, după data de 1 octombrie, vom încerca să creăm Alianţa Societăţilor Profesionale Medicale din România, pentru susţinerea reciprocă a proiectelor noastre, iar pe de altă parte, de ce nu, pentru apărarea demnităţii şi onoarei corpului medical, în contextul ultimelor declaraţii de pe scena media din ultimele luni.
Care sunt principalele proiecte pe care doriţi să le implementaţi în cardiologia românească, din poziţia de preşedinte al SRC?
Proiectele noastre s-ar împărţi în două categorii mari:
- Prima categorie este cea a proiectelor ştiinţifice şi educative, care vizează membrii societăţii de cardiologie. În cadrul acestei categorii avem manifestări ce se derulează de mulţi ani – Congresul Societăţii de Cardiologie şi Conferinţa Grupurilor de Lucru -, care sunt deja la un nivel înalt, şi ne străduim să le modernizăm, în conformitate cu cerinţele actuale. Deja avem tradiţionalele cursuri ale fiecărui grup de lucru, cu două ediţii în fiecare an, deci cel puţin 20 de cursuri ale acestor grupuri de lucru, la care se adaugă şi alte cursuri ale Societăţii de Cardiologie, unele dintre ele realizate în comun cu Societatea Europeană de Cardiologie.
- A doua categorie de proiecte vizează problemele educative destinate publicul larg. Dintre acestea am început să identificăm şi să creăm programe pentru combaterea fiecărui factor de risc. De exemplu, pentru combaterea hipertensiunii arteriale mediatizăm în această perioadă o aplicaţie online de autodiagnostic. Avem Athletic Cardio Club, care se dezvoltă foarte bine şi este modalitatea noastră de a combate sedentarismul, ca mijloc esenţial de prevenţie a bolilor cardiovasculare. De asemenea, pentru combaterea altor factori de risc, cum sunt colesterolul crescut sau modul nesănătos de alimentaţie, pregătim o serie de materiale pe care ulterior să le mediatizăm prin mijloacele noastre de comunicare.
În concluzie, ne dezvoltăm în două moduri, ştiinţific şi educativ, pentru stricta specialitate, pentru cardiologie, iar pe de altă parte, ne implicăm din ce în ce mai mult în educarea publicului larg pentru prevenţia bolilor cardiovasculare.
Care sunt proiectele prin care Societatea de Cardiologie se va implica activ în deciziile de politică sanitară dedicate ameliorării stării de sănătate cardiovasculară a populaţiei?
Ţinta noastră este ca, împreună cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Educaţiei şi Învăţământului, să implementăm două proiecte în cadrul a ceea ce se numeşte “Şcoala altfel”, program desfăşurat în şcoli. Acest proiect cuprinde două laturi: pe de-o parte, instruire, iniţiere în resuscitare cardiorespiratorie, iar pe de altă parte, iniţiere în ceea ce înseamnă stilul de viaţă sănătos, în identificarea şi combaterea factorilor de risc. Acesta ar fi un lucru esenţial pe care am putea să-l realizăm la nivel naţional
Cum a evoluat cardiologia în ultimii ani?
Cardiologia este, probabil, una dintre specialităţile cu saltul cel mai spectaculos în ultimii ani, pe mai multe niveluri. În primul rând, prin imagistică, având la dispoziţie în acest domeniu tehnici de diverse tipuri, cum ar fi ecocardiografia, rezonanţa magneto-nucleară, care ne ajută într-un mod pe care nu ni l-am fi închipuit în urmă cu câţiva ani. Pe de altă parte, sunt progrese mari în domeniul terapeutic, unde aş aminti clasa de antiagregate plachetare, care s-a dezvoltat în ultima vreme, clasele de anticoagulante cu noile anticoagulante orale, statinele etc. Toate acestea au un impact deosebit în ameliorarea evoluţiei bolilor cardiovasculare, în creşterea speranţei de viaţă, pe de-o parte. Pe de altă parte, sunt atitudinile intervenţionale în cardiologie, cum ar fi, de exemplu, în boala cardiacă ischemică sau rezolvarea intervenţională a unor anomalii congenitale. Toate acestea reprezintă salturi extrem de spectaculoase în momentul de faţă, cu impact major asupra stării pacienţilor care suferă de boli cardiovasculare. Dar, repet, dincolo de aceasta, problema esenţială nu este neapărat de a găsi noi modalităţi de tratare a pacienţilor cu boli cardiovasculare, ci de a-i ajuta să nu ajungă să facă boli cardiovasculare şi, de aceea, cred că prevenţia acestora trebuie să fie obiectivul nostru major.
Ce previziuni aveţi pentru următorii ani?
Evenimentele noastre ştiinţifice se vor dezvolta prin introducerea elementelor de IT, pe de-o parte, iar pe de altă parte, implicarea noastră în programele naţionale va fi din ce în ce mai puternică.
Cardiologia, la fel ca şi alte specialităţi, se va schimba radical în următorii 5-6 ani, odată cu explozia metodelor de tratare la nivel molecular, la nivel genetic. Cred că, în câţiva ani, vom asista la un alt tip de cardiologie, care va fi fantastic de concretizată în cifre. Practic, nu se va mai discuta despre pacient, ci despre cifre.
Se va ajunge la nivel de cunoaştere elementară, la nivel molecular, a modului de a îndrepta ceea ce natura sau omul a stricat printr-un comportament neadecvat.
Bolile cardiovasculare, în România, rămân principala cauză de mortalitate. Ce credeţi că ar trebui să facă Societatea Română de Cardiologie în acest sens?
România este pe unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare, având în vedere că 65% din populaţia ţării noastre moare printr-o boală cardiovasculară. Pentru comparaţie putem spune că media în ţările din Comunitatea Europeană este de 48% – de pildă, în Danemarca, mortalitatea din cauza unei boli cardiovasculare a scăzut sub nivelul de mortalitate din cauza cancerului, care este aproximativ 25-30% .
În acest context, Societatea Română de Cardiologie este preocupată pentru a contribui la reducerea impactului bolilor cardiovasculare. Modalitatea prin care noi putem să facem acest lucru nu poate fi decât una, şi anume implicarea directă în politica de sănătate la nivel naţional, iar aceasta, prin programe naţionale adresate prevenţiei bolilor cardiovasculare. Aceste programe trebuie să fie concepute şi realizate în parteneriate, pe de-o parte între societăţile profesionale, iar pe de altă parte, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Educaţiei.
Acest lucru ne dorim să-l împlinim în această perioadă, să facem parteneriate cu societăţile profesionale, să identificăm problemele existente, pe baza registrelor Societăţii de Cardiologie şi să propunem în mod concret Programul de prevenţie a bolilor cardiovasculare în România. De altfel, avem şi programe concrete, pe care încercăm să le implementăm în mod direct, în special prin intermediul reţelelor de socializare şi prin site-ul Societăţii Române de cardiologie.
Speranţa noastră este ca rezultatele eforturilor pe care le depunem acum să apară într-un interval de timp de 1-2 ani. Dacă acest lucru ne se va întâmpla în 1-2 ani, atunci cu siguranţă se va întâmpla în 3-4 ani, odată cu apariţia unor noi generaţii, care vor avea alte principii legate de stilul de viaţă sănătos, lucru ce se va reflecta desigur în scăderea impactului bolilor cardiovasculare.
Sunteţi un promotor al sportului şi în principal al atletismului în rândul medicilor, şi nu numai. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a creşte implicarea medicilor în practicarea şi promovarea mişcării?
Nu aş spune neapărat că suntem un promotor al sportului. Ceea ce încercăm noi să facem este să combatem unul dintre principalii factori de risc ai bolilor cardiovasculare, care este sedentarismul.
Modul în care facem acest lucru este unul absolut original – după cunoştinţele noastre nu există un astfel de exemplu în lume – şi se numeşte Athletic Cardio Club, care, aparent, este un club sportiv înfiinţat de Societatea Română de Cardiologie, concret de un număr de 17 cardiologi. De fapt, este un mod de promovare, prin propriul exemplu al cardiologilor, a mişcării, a activităţii fizice şi a sportului cu scopul de a preveni apariţia bolilor cardiovasculare. Iniţial, am fost 17 cardiologi, în urmă cu 3 ani, iar acum suntem 560 de membri ai acestui club, iar 40% dintre ei nu mai sunt medici, ci au alte profesii. Credem că aceasta este modalitatea cea mai bună de promovare a sportului, nu neapărat a atletismului, deşi sloganul nostru este ”Aleargă cu noi pentru inima ta!”. Atletismul apare pe prima poziţie pentru că este cel mai uşor de pus în aplicare. În egală măsură promovăm simplul mers pe jos, înotul, ciclismul, schiul şi orice altă modalitate de mişcare şi sport. Această promovare se face direct pe site-ul Athletic Cardio Club, într-o competiţie care durează 365 zile/an şi se numeşte Obiectiv 600 km. În cadrul acestei competiţii, aparent virtuale, fiecare dintre membrii clubului poate desfăşura orice activitate fizică doreşte, iar la sfârşitul zilei îşi introduce numărul de km pe care i-a parcurs în ziua respectivă. Clasamentul este generat automat, astfel că fiecare poate să vadă ce distanţă a parcurs, fiind în competiţie cu ceilalţi
Aveţi un mesaj pe care doriţi să-l transmiteţi colegilor Dumneavoastră cardiologi prezenţi la al 54-lea Congres Naţional de Cardiologie, de anul acesta?
Facem un efort foarte mare pentru a-i conştientiza pe colegii noştri în legătură cu direcţiile de dezvoltare ale Societăţii de Cardiologie, iar priorităţile noastre şi rugămintea noastră către ei este de a înţelege că toate aceste proiecte nu pot fi puse în aplicare decât cu implicarea lor directă. Fără această implicare nu vom ajunge la scopul scontat. Din fericire, în ultima vreme, mulţi colegi ai noştri şi-au schimbat modul de abordare a problemei, în sensul participării unor grupuri mai mari la implementarea acestor proiecte. De exemplu, pentru stabilirea programului congresului am fost ajutaţi prin implicarea directă a grupurilor de lucru, a membrilor consiliului de conducere; s-a lucrat în echipă, iar acesta a fost şi motivul pentru care am reuşit să realizăm programul într-un timp atât de scurt, ţinând cont că, în acest an, congresul este organizat cu două săptămâni mai devreme decât anul trecut.
