- 8,5% dintre femeile examinate au fost identificate cu probleme ale sânilor.
- 83,7% dintre femeile din mediul rural nu și-au controlat niciodată sănătatea sânilor.
- Doar 37% dintre femeile testate se autopalpează lunar.
- 4,78% dintre femeile examinate au un istoric de cancer de sân în familie.
În perioada octombrie – decembrie 2015, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și Liga Română de Cancer au organizat a cincea ediție a campaniei naționale de informare cu privire la cancerul de sân „Nu am făcut destul”. Pentru al doilea an consecutiv, a fost desfășurată o caravană în șapte județe din țară în cadrul căreia femeile au putut beneficia de examinări medicale gratuite ale sânilor.
Rezultatele obținute susțin necesitatea implementării programului național de screening pentru cancerul de sân.
”Toate țările civilizate au programe naționale de screening, aceasta fiind și recomandarea UE. Este cazul ca România să se alinieze politicilor de sănătate publică din țările UE și să implementeze un program de screening pentru toate femeile cu vârsta cuprinsă între 24 și 64 de ani, în concordanță cu recomandările europene.” spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Statistici îngrijorătoare
Cu ajutorul voluntarilor de la Societatea Studenților din Medicină București (SSMB), 1.025 de femei din șapte județe (Dolj, Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița, Călărași, Ialomița și Buzău) au fost consultate clinic în perioada octombrie – decembrie 2015.
Dintre cele 1.025 de femei, 87 au fost depistate cu diverse probleme ale sânilor, ceea ce înseamnă un procent de 8,5% din numărul total al persoanelor care s-au prezentat la controlul medical. Din observațiile medicilor, cele mai frecvente modificări ale sânilor sunt legate de prezența formațiunilor palpabile, fixe, de diferite dimensiuni, retractarea mameloanelor, durere la palpare, secreții mamelonare.
Mai îngrijorător este faptul că 83,7% dintre femeile care au venit la control nu își făcuseră anterior niciun control medical al sânilor. Mai mult decât atât, 88% dintre femeile din mediul rural care au participat la caravană nu făcuseră niciodată o ecografie mamară sau mamografie.
Doar 4,8% dintre cele 1.025 de femei examinate au un istoric de cancer de sân în familie, iar 26% dintre femeile cu probleme la sâni nu au împlinit 40 de ani.
25 de femei sunt diagnosticate zilnic în țara noastră, cu cancer de sân3.
Statisticile din țara noastră înregistrează un procent al mortalității din cauza cancerului mamar de 36% (din cazurile diagnosticate), mai mare decât media europeană (29%) și chiar decât cea mondială (31%)3.
În cadrul campaniei, în ultimii doi ani, au fost testate un număr total de 2.027 femei din 11 județe, adică 25% din țară, și au fost depistate 203 cazuri cu suspiciuni.
”Dacă ar fi să apelez la strategii de comunicare, aș îndrăzni să folosesc un slogan ”prezidențial” -DA, PUTEM. Putem fără îndoială și trebuie să implementăm cât mai curând un program național de screening mamar. Autopalparea este la îndemână, iar mamografia și ecografia mamară sunt proceduri investigaționale disponibile și ușor de efectuat. Trebuie să lăsăm pudoarea deoparte și să învățăm că orice, subliniez, ORICE modificare a sânului trebuie să te îndrume către medic. De asemenea, trebuie să înțelegem că un cancer nu înseamnă automat un destin implacabil și că stadiul în care se depistează boala este esențial pentru evoluția ulterioară. Un cancer mamar incipient (tumora infraclinică sau tumora palpabilă cu dimensiuni până în 2 cm) este un cancer CURABIL. Deci… PUTEM!” a declarat medicul oncolog Cătălin Costovici.
”Pe toată perioada examinărilor ne-a atras atenția reticența femeilor de a veni la doctor și, mai mult, de a le verifica sănătatea sânilor. Numărul femeilor care apelează la medicul din mediul rural nu este deloc mare și multe dintre ele nu își fac nici analizele anuale obligatorii. Din păcate, multe femei vin în faze avansate ale bolii, atunci când este poate prea târziu să mai putem face ceva. Este important ca femeile din mediul rural să afle că, depistat într-o fază incipientă, cancerul de sân poate fi tratat.” a declarat Andreea Chivescu, voluntar SSMB.
În țările occidentale, mortalitatea prin cancer mamar a început să scadă datorită programelor de screening și a diagnosticării precoce. În România însă, femeile depistate cu neoplasm mamar ajung la doctor în stadii avansate al bolii1. Acesta este și motivul pentru care numărul pacientelor care pierd lupta cu această boală este tot mai mare. Rata de prezentare la medic este mai mică în mediul rural, unde și accesul la informație este limitat.
Informații despre cancerul de sân și despre campania națională de informare cu privire la cancerul de sân sunt disponibile pe www.invingemcancerul.ro.
« Nu am făcut destul » este o campanie de informare despre cancerul de sân inițiată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și Liga Română de Cancer, cu sprijinul Alianței Pacienților Cronici din România, Roche, SSMB, Radio Trinitas.
Ce trebuie să știți
- Cancerul de sân apare la femei din ce în ce mai tinere.
- Apariția unui nodul trebuie investigată, dar nu înseamnă că este un semn de cancer.
- Autoexaminarea regulată a sânilor trebuie să facă parte din rutina oricărei femei. Multe femei cu cancer de sân nu au niciun simptom
Recomandări importante în prevenție2:
- Autoexaminarea lunară a sânilor. Începând încă din adolescență, toate femeile ar trebui să își examineze lunar sânii, de preferat la o săptamână după apariția ciclului menstrual. Autoexaminarea se face în fața oglinzii. Lucrurile care ar trebui să le trimită pe femei imediat la medic sunt: noduli, denivelări, modificări de formă, culoare sau simetrie, plieri, mameloane întoarse înauntru, secreții.
- Controlul la medic. Vizita la medic pentru controlul sânilor trebuie efectuată o dată la trei ani până la vârsta de 40 de ani și o dată pe an după vârsta de 40 de ani.
- Mamografia. Dupa vârsta de 40 de ani, femeile ar trebui să efectueze anual o mamografie și să beneficieze de examinarea clinică a sânilor.
Despre Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. FABC numără peste 50.000 de membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari. FABC este o federaţie formată din 20 asociaţii care activează pe plan local, la nivelul judeţelor. Misiunea FABC este de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați: www.fabc.ro.
Despre Liga Română de Cancer
Liga Română de Cancer este o organizaţie neguvernamentală, ce își desfășoară activitatea în domeniul oncologiei şi funcţionează cu aprobarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei – Direcţia Politici de Sănătate. Principalele obiective ale Ligii Române de Cancer sunt: reducerea incidenței cancerului și a mortalității în urma cancerului, creșterea ratei de vindecare a cancerului, reducerea impactului psihologic și socio-economic asupra celor bolnavi de cancer, îmbunătățirea standardului de viață pentru pacientul oncologic, sprijinirea factorilor guvernamentali pentru a îndeplini programele naționale de prevenire a cancerului, luarea de măsuri de reintegrare socio-profesională a pacienților bolnavi de cancer.
Despre Alianța Pacienților Cronici din România
Misiunea imediată a Alianţei Pacienţilor Cronici din România este cea de determina autorităţile să consulte pacienţii în permanenţă şi la modul real în privinţa schimbărilor pe care preconizează să le realizeze în sistemul de sănătate şi de a face cunoscute şi respectate în România drepturile pacienţilor.
Despre Societatea Studenților din Medicină București
Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti a fost înfiinţată la 1 ianuarie/13 ianuarie 1875, din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat. Societatea este membru fondator al Federaţiei Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România (FASMR), federaţie în care activează împreună cu societăţi ale studenţilor medicinişti din celelalte centre universitare din România. În cooperare cu alte societăţi studenţeşti, mai ales prin intermediul acestor federaţii, Societatea organizează umeroase programe şi evenimente comune, şi de asemenea continuă tradiţia în ceea ce priveşte schimburile studenţeşti.
Referințe:
*conform studiului efectuat de SSMB pe 1.025 de femei, din 7 județe, în perioada octombrie-decembrie 2015
- Date ale Institutului Oncologic Bucureşti
- http://www.cancer.org/healthy/findcancerearly/cancerscreeningguidelines/american-cancer-society-guidelines-for-the-early-detection-of-cancer
- Sursa cifrelor este studiul din 2012 al Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului din cadrul OMS, Globocan, disponibil la www. globocan.iarc.fr