• banner catena
  • Interviu cu Prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, medic primar nefrologie

    Punctul în jurul căruia am dezvoltat conceptul de InterDiab este de abordare interdisciplinară a diabetului zaharat

     

    La nivel european, datorită creșterii obezității, a alimentației nesănătoase și a inactivității fizice, prevalența diabetului zaharat este în creștere la toate segmentele de vârstă, devenind astfel, una dintre cele mai mari provocări privind sănătatea publică.

    În România, conform studiului PREDATORR, prevalența diabetului zaharat și prediabetului era de 11,6%.

    În perioada 5-7 martie 2020, Asociaţia pentru Studii Reno-Metabolice şi Nutriţionale (ASRMN), organizează la București, Conferinţa InterDiab, eveniment ce aduce împreună peste 400 de medici, precum şi renumiţi lideri în domeniu (profesori, lideri medicali, preşedinţi de societăţi medicale) din: România, Cehia, Croaţia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Serbia, SUA şi Ungaria.

    Pentru a afla mai multe despre noutăţile ediţiei InterDiab 2020 – sesiuni interactive, cursuri de pregătire, dar şi training în medical writing, am discutat cu domnul prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, președintele Asociaţiei pentru Studii Reno-Metabolice şi Nutriţionale precum și președinte al Comitetului de Organizare al InterDiab 2020.

    În periada 5-7 martie 2020 va avea loc a șasea ediţie a evenimentului InterDiab. Ce ne puteţi spune despre noutăţile aduse în această ediţie?

    Cea mai importantă noutate apărută în 2019 este un ghid comun al Societăţii Europene de Cardiologie și al Asociaţiei Europene pentru studiul Diabetului, care se referă la noile clase de medicamente, inhibitorii cotransportori de sodiu – glucoza de tip II și agoniștii de receptori de GLP1. Aceste două clase de medicamente pot fi o alternativă la metformin ca primă linie de tratament în diabetul de tip II. Se schimbă paradigma cu o expresie destul de comună, adică abordarea devine centrată pe pacient. Adică avem un pacient cu diabet, dar la care riscul cardiovascular sau / și riscul renal sunt mai importante sau prevalează faţă de diabet sau hiperglicemie, atunci începem cu aceste noi clase de medicamente care și-au dovedit eficienţa în reducerea riscului cardiovascular. Aceasta este noutatea majoră care s-a întâmplat în ultimul an. În acest sens, l-am invitat la InterDiab, pe profesorul Francisco Cosentino, care este primul autor al acestui ghid comun din 2019, el este profesor la Institutul Karolinska din Stockholm – Suedia și care, chiar pe această temă, a acestui ghid va avea o dezbatere în prima zi a InterDiab-ului, vineri dimineaţă, cu profesorul Antonio Ceriero din Italia, dezbatere din care sper să învăţăm.

    În același sens, dar oarecum, din cealaltă parte privind, discutăm despre riscul cardiovascular global în diabetul zaharat și faptul că noi trebuie să balansăm între riscul cardiovascular și riscul complicaţiilor cronice ale diabetului. În managementul pe care noi îl facem trebuie să avem în vedere ambele aspecte ale pacientului cu diabet zaharat de tip II.

    Mai sunt și alte noutăţi, dar care nu ţin neapărat de diabet. O altă preocupare importantă este hipercoles-to-remia, tot în cadrul riscului cardiovascular a apărut această nouă clasă care sunt inhibitorii de PCSK9, pentru care deja s-au finalizat studiile cu end-pointuri cardiovasculare importante și deja, și aici se schimbă abordarea pacienţilor cu diabet și hipercolerestoremie tocmai în vederea reducerii riscului cardiovascular. Ţintele de LDL colesterol au fost reevaluate și avem și pe tema aceasta prelegeri cu lectori foarte importanţi în domeniul lipidologiei.

    Tema centrală a Conferinţei de anul acesta va fi Diabetul zaharat în medicina internă. De ce o astfel de temă? Cât de importanta este relaţia dintre diabetolog si medicul de mendicină internă?

    Punctul în jurul căruia am dezvoltat conceptul de InterDiab este de abordare interdisciplinară a diabetului zaharat ca management și a complicaţiilor diabetului zaharat, din această cauză spunem diabetul zaharat în medicina internă. Aici nu vorbim despre diabetul zaharat, ci despre pacientul cu diabet zaharat și cu diverse patologii din cadrul medicinii interne (patologie nefrologică, car-diologică, endocrinologică, gastroenterologică). Punem pacientul în centru și în jurul lui discutăm noi medicii de diverse specialităţi pentru a obţine cea mai bună abordare a pacientului cu diabet zaharat și cu diverse patologii asociate medicinii interne.

    Care sunt complicaţiile cele mai grave și mai des întâlnite datorate diabetului?

    La ora actuală este în discuţie dacă boala cardiovasculară este o complicaţie a diabetului. Boala cardiovasculară este o complicaţie a diabetului sau este o singură boală care se manifestă prin diabetul zaharat, prin boala cardiovasculară și prin boala cronică de rinichi.  Vorbim despre acest complex

    Cardio-reno-metabolic și de fapt, asta este și credinţa mea după atâţia ani de practică medicală că suntem în faţa unei singure boli, o boala foarte complicată, foarte complexă din punct de vedere fiziopatologic care cuprinde alterarea metabolică, diabetul zaharat de tip II, cuprinde boala cardiovasculară alterosclerotică cu mecanismele sale specifice care sunt influenţate decisiv de prezenţa diabetului zaharat, dar se întrepătrunde aproape imposibil de delimitat cu diabetul zaharat și boala cronică de rinichi care este și consecinţă și cauză pentru cele două. Este o singură boală cu manifestări metabolice: diabetul cu manifestări cardiovasculare și manifestări renale.

    Există și complicaţii specifice, pe care le știm cum ar fi: retinopatia diabetică, neuropatia diabetică, piciorul diabetic… Neuropatia diabetică este dată de diabet, dar și de boala de rinichi și boala cronică de rinichi contribuie la agravarea neuropatiei și boala cardiovasculară prin ischemie, contribuie la agravarea neuropatiei deci nu pot fi delimitate.

    Care este procentul persoanelor bolnave de diabet care vor dezvolta boală cronică de rinichi în cursul vieţii?

    Procentul persoanelor bolnave de diabet zaharat tip II este între 25-45%, unii zic chiar și 50%. Depinde cum definim leziunea renală care poate fi leziune renală cronică (boală cronică de rinichi) sau leziune renală acută care este într-o măsură reversibilă, dacă le luăm pe toate la un loc sunt aproximativ 50%. 

    În prezent există și un screening invers, adică să căutăm diabetul zaharat și prediabetul la pacienţii cunoscuţi cu boală cronică de rinichi, inclusiv în dializă?

    Ideea nu este nouă, dacă un pacient vine cu o boală cardiovasculară, sau accident vascular cerebral, sau cu o leziune dată de o arteriopatie a membrului inferior, sau o boală cronică de rinichi necunoscută, sau eliminare de albumină prin urină necunoscută înainte sau care a progresat rapid în ultimul timp, trebuie făcut un screaning metabolic pentru că sunt cele trei faţete ale aceleiași boli.

    Indiferent cu ce vine, dacă vine cu leziune renală îl cauţi și pentru boală cardiovasculară și diabet, dacă vine cu diabet îl cauţi și pentru boală cardiovasculară și pentru boală renală, dacă vine cu boală cardiovasculară îl cauţi pentru diabet și boală renală.

    Este obligatoriu, pentru că în momentul de faţă suntem siguri, pe plan internaţional este o certitudine că aceasta este o boală complexă – complexul cardio-reno-metabolic.

    Metodele de diagnosticare și tratare a per-soanelor care suferă de diabet în România sunt aceleași cu cele utilizate în ţările occidentale?

    Metodele sunt aceleași, problema este în ce măsură facem asta. Screaningul pentru diabet și prediabet nu este un lucru foarte complicat din punct de vedere tehnic (să iei o glicemie, să faci un test de toleranţă la glucoza și/sau o hemoglobină glicozilată), din punct de vedere logistic este extrem de complicat.

    În România vorbim despre aproximativ 8 milioane de oameni cu risc de prediabet și diabet, oameni pe care să îi testezi anual, să finanţezi, să colectezi și să prelucrezi datele, și să oferi concluziile practice care trebuie aplicate. Toate aceste etape sunt enorm de complicate.

    În prezent unde se situează România comparativ cu ţările Europei în ceea ce privește prevalenţa diabetului?

    Dacă ne luăm după studiul Predatorr publicat în 2013 și care până în prezent este singurul studiu epidemiologic făcut în ţara noastră în domeniul diabetului suntem printre ţările cu prevalenţă mare 11,4 – 11,6% din populaţia adultă cu diabet zaharat. Nu știu cum au evoluat lucrurile din 2013 dar cu siguranţă suntem în zona cu prevalenţă mare a diabetului.

    Există medicamente sau tratament inovatoare pentru diabet?

    Tocmai aceste două noi clase de medicamente, inhibitorii cotransportori de glucoză – sodiu de tip II și agoniștii de receptori de GLP1 sunt clase inovatoare cu un impact fabulos, un impact incredibil și asupra diabetului dar mai ales asupra bolii cardiovasculare și bolii renale. Sunt multe dezvoltări tehnologice pe care le știm, vorbim despre pompe de insulină și senzori.

    În încheiere vă rugăm să transmiteţi un mesaj pentru colegii dumneavoastră prezenţi la InterDiab 2020?

    Mesajul este că îi aștept, că vreau să fim împreună toţi din aceste specialităţi, să ne cunoaștem mai bine și să putem colabora deschis, fără să mai ţinem cont de diverse orgolii, bariere birocratice, să colaboram ca și colegi, medici pentru binele pacientului.

    Related Posts