- . Cu ce noutăți ați venit de la Congresul ESPRM din Lituania?
Din păcate niște probleme de sănătate m-au împiedicat în ultimul moment să particip la Congresul ESPRM 2018.
Am fost însă prezent la Congresul Societății Internaționale de Medicină Fizică și de Reabilitare s-a desfășurat la Paris în luna iulie. Au fost prezenți peste 4000 de participanți, o cifră record. Printre ei au fost și 44 de medici români, o cifră destul de mare ținând cont de taxa mare de participare. Pe lângă un program științific extrem de consistent, Congresul ISPRM a prilejuit și o ocazie pentru desfășurarea unor activități organizatorice în care România a fost implicată prin delegații săi, Adrian Bighea și Daiana Popa. Printre altele s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru Congresul ISPRM din 2019 care va avea loc la Kobe în Japonia.
- În cadrul Congresul ESPRM a fost lansată noua Carte Albă a reabilitării medicale la care au lucrat şi colegi din conducerea SRRM. Cum a fost primită această lucrare?
Noua Carte Albă a specialității, despre care vom discuta și noi la Congresul din octombrie, a însemnat mult efort din partea unui colectiv numeros. Interesulpentru Cartea Albă a fost și este unul deosebit pentru că se pun la punct o serie de aspecte esențiale pentru specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare cum ar fi definiția și conceptele specialității, locul specialității între celelalte specialități clinice, domeniile de competență ale medicului, curicula de pregătire, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a practica specialitatea, aspecte legate de învățământ și de cercetare.
- Care sunt obiectivele pentru 2019 ale Societății și în ce proiecte internaționale va fi implicată?
Unul din obiectivele noastre permanente și căruia îi vom acorda o atenție deosebită și în 2019 este cel al creșterii prestigiului specialității noastre între celelalte specialități clinice. În continuare ne propunem și să facem mai bine cunoscut colegilor noștri de alte specialități modul nostru de abordare a dizabilității, bazat în primul rând pe deficitul funcțional. De aceea principalul nostru instrument de lucru este Clasificarea Internațională a Funcționalității (CIF) și nu Clasificarea Internațională a Maladiilor (CIM) cum se întâmplă la celelalte specialități clinice.
Vom avea de asemenea în atenție proiecte care au început în anii anteriori. Proiectul postavc.ro, început în 2016, va continua și în 2019 să ofere informații și ajutor pacienților care au suferit un AVC și familiilor lor. Vom participa de asemenea la finalizarea proiectului AVC 360°, început la sfârșitul anului 2017, proiect care se adresează de data aceasta specialiștilor implicați în tratarea AVC indiferent de specialitatea lor.
Vom continua să facem parte în continuare în acțiunile inițiate la nivelul ISPRM, ESPRM și UEMS-PRM.
- Cum comentați faptul că niciuna din solicitările Societății Române de Reabilitare Medicală de modificare a Proiectului de Hotărâre pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019 nu a fost luată în considerare?
Ne-am obișnuit cu modul de lucru al conducătorilor CAS, indiferent cine sunt ei. Am încercat în ultimii patru ani toate căile posibile și legale pentru a propune soluții de amendare a contractului cadru în ce privește reabilitarea medicală. Anul acesta am redactat împreună cu Comisia de specialitate un memoriu cu propunerile noastre pe care l-am depus cu număr de înregistrare nu numai la CAS dar și la Ministerul Sănătății. Ca și în anii anteriori, CAS n-a răspuns nimic. Coincidență sau nu, Ministerul Sănătății ne-a răspuns exact după expirarea termenului cât proiectul de Norne ale Contractului Cadru a fost în transparență decizională spunându-ne că nu mai găsește memoriul nostru! Ceea ce s-a obținut a fost doar creșterea tarifului consultației de la 20 la 30 de lei. Impactul acestei măsuri este infim atâta timp cât fondul la dispoziție rămâne același sau este chiar mai mic. Dacă cineva citește cu atenție contractul cadru, poate vedea că de fapt s-au luat tot felul de măsuri care să ducă la scăderea finanțării pentru serviciile de reabilitare medicală. Fiecare cabinet din ambulatoriu primește finanțare din suma alocată pe județ în funcție de personal și de dotarea tehnică. Anul acesta s-a modificat raportul dintre resursa de personal și resursa tehnică a cabinetelor de reabilitare medicală de la 60%/40% la 50%/50%. În același timp a fost scăzută de la 10 ani la 8 ani vechimea aparaturii de fizioterapie pînă la care nu se aplică penalizări. Deci scade importanța personalului calificat și crește importanța aparaturii dar se depunctează mai mult aparatura, încuranjând astfel achiziționarea de aparate ieftine, făcute pe vapor, despre care n-avem cum să știm vreodată dacă fac ceea ce spun că fac. Din păcate, unii dintre colegii noștri, care pun interesul personal deasupra interesului tuturor, au susținut aceste modificări. O altă aberație a contractului cadru este și scoaterea medicilor de reabilitare medicală dintre cei care pot prescrie dispozitive medicale pentru pacienții paralizați, deși practic acești pacienți sunt în grija noastră ani de zile.
- Sperați ca anul viitor să se schimbe lucrurile?
Noi vom continua ca în fiecare an să analizăm proiectul de contract cadru și vom elabora propuneri. Sunt dator să fiu optimist deși de felul meu nu sunt.
- Considerați că specialitatea este defavorizată față de alte specialități medicale? Ce ar trebuie făcut pentru a remedia acest lucru?
Categoric da. Sunt unele specialități, mult mai puternice și mult mai vocale, care folosesc ca să zic așa toate mijloacele de presiune posibile. S-a cerut de exemplu o creștere de la 5 la 10% pentru una dintre specialități știindu-se că cei 5% s-ar lua de la celelalte specialități în condițiile în care bugetul era deja bătut în cuie. Să nu credeți că condamn pe cineva, până la urmă scopul scuză mijloacele, nu-i așa? Nu s-au obținut chiar 5% dar ceva s-a obținut. De unde credeți că s-a tăiat ca să li se dea lor? Mă întrebați ce ar trebui făcut. Ar trebui în primul rând să fim uniți și toți, indiferent de specialitate, să punem presiune pe cei care administrează această țară pentru a-i determina să facă o prioritate din sănătatea acestui popor. Dacă ar sta cineva să adune pensiile de handicap care se dau unor persoane care ar fi putut fi recuperate dacă ar fi existat fonduri și mijoace pentru reabilitarea medicală, ar rămâne profund mirat.
- Care sunt cele mai noi tendințe de medicină fizică și recuperare?
Aș enumera doar două. Prima este aceea de a fi implementate în domeniul reabilitării medicale tot mai multe din progresele tehnologice ale ultimilor ani. Robotica și informatizarea fac progrese rapide și în țările dezvoltate prezența roboților în serviciile de reabilitare medicală a devenit obișnuită. A doua la care vreau să mă refer este cea a reabilitării pe baze comunitare, care reprezintă unul din obiectivele Organizației Mondiale a Sănătății, asumat de altfel de toate statele membre dar, ca de obicei la noi, acest obiectiv a rămas doar pe hârtie.
- Care sunt cele mai actuale probleme cu care se confruntă reabilitarea medicală?
Dacă ne referim la țara noastră, cred că în afară de lipsa de fonduri ne confruntăm cu dificultăți mari în formarea echipei de reabilitare medicală, fără de care nu se poate lucra în domeniul nostru. A devenit o adevărată problemă socială numărul mare de absolvenți ai specializării kinetoterapie de la facultățile de educație fizică și sport care se așteaptă să lucreze în domeniul medical deși nu au pregătire medicală. Promulgarea Legii 229/2016 fără a se ține cont de multitudinea de obiecții care au existat a făcut ca această lege care trebuia să intre în vigoare în două luni să nu aibă nici în prezent norme de aplicare.
O altă problemă care va fi vizibilă peste câțiva ani este cea a exodului specialiștilor. O mare parte dintre rezidenții noștri vor pleca din țară imediat după ce vor da examenul de medic specialist neavând nicio speranță în a-și construi o carieră în România.
- Suntem aliniați standardelor europene din punct de vedere tehnologic la cele mai noi terapii în domeniu?
Nu se poate spune nici pe departe că suntem aliniați la aceste standarde. Se fac eforturi mari, se poate vedea și un efect benefic al concurenței între furnizorii de servicii de reabilitare medicală dar suntem foarte departe de resursele financiare din țările dezvoltate. Aici cred că Ministerul Sănătății ar trebui să fie cel care ar trebui să intervină și să înțeleagă că degeaba vrea să facă centre de stroke în fiecare județ, degeaba deschide centre de cardiologie intervențională dacă nu asigură și condițiile pentru managementul dizabilității restante la aceste categorii de pacienți.
- Referitor la cel de Al 41-lea Congres Național Anual de Reabilitare Medicală anul acesta se va desfăşura la Cluj și nu la Sibiu așa cum ne-ați obișnuit în fiecare an. De ce s-a dorit această schimbare?
Sibiul ne-a oferit patru ani ocazia unor manifestări științifice de excepție și a unor amintiri frumoase. În plus are avantajul de a fi situat exact în centrul țării și de a beneficia de un aeroport internațional. Anul trecut însă numărul membrilor SRRM care și-au manifestat dorința de a se schimba locația a crescut suficient de mult încât s-o luăm în considerare. Am ales Cluj-Napoca pentru că se potrivește cel mai mult cu ceea ce avem noi nevoie pentru un congres la care participă 600-700 de medici. Este vorba printre altele de o universitate mare și de prestigiu cu o catedră de specialitate numeroasă și formată din oameni capabili să se implice în problemele organizării unui astfel de eveniment. Mai este vorba și de posibilități mai multe de cazare ca și de o ofertă consistentă pentru programul social asociat evenimentului.
- Ce teme de interes vor fi abordate anul acesta?
Vor fi abordate toate temele mari ale reabilitării medicale: reabilitarea în afecțiuni neurologice, reabilitarea în afecțiuni ale mușchilor, articulațiilor și osului, durerea, reabilitarea în afecțiuni respiratorii, cardio-vasculare și în cancer, balneologie, metodologia reabilitării medicale. Sunt teme multe și variate, așa cum sunt și domeniile de competență ale medicului de medicină fizică și de reabilitare.
- Care sunt invitații de seamă ce vor fi prezenți la Cluj cu ocazia evenimentului organizat de d-voastră și cu ce noutăți vor veni?
Vom organiza la Cluj-Napoca o sesiune comună româno-maghiară la care vom avea patru invitați din Ungaria, în frunte cu profesorul Tamas Bender și cu Dr. Zoltan Denes, directorul Institutului de Reabilitare din Budapesta. Va mai fi prezentă la Congres și doamna Profesor Dr. Katharina Stibrant Sunnerhagen de la universitatea din Göteborg, unul dintre profesioniștii cei mai implicați în elaborarea ghidurilor de reabilitare post AVC inclusiv a ghidului european. Vom fi onorați să găzduim și o sesiune comună SRRM – UEMS-PRM la care vor fi prezenți Carlotte Kiekens din Belgia și Stefano Negrini din Italia. Vom discuta împreună despre Cartea Albă a specialității ca și despre Cochrane Rehabilitation, domeniu care a luat ființă în 22 octombrie 2016 avându-l drept director pe Stefano Negrini și drept coordonator pe Carlotte Kiekens. În sfârșit, va mai fi prezent la Cluj-Napoca Jean-Michel Gracies, profesor și președinte al Departamentului de Reeducare Neurolocomotorie la Hôpital Henri Mondor, Créteil, Franța, expert renumit în domeniul neuroreabilității mișcării.
- Cu ce gânduri așteptați acest eveniment?
Anul 2018 a fost un an bogat în evenimente atât în țară cât și în străinătate în care societatea noastră s-a implicat. Totul va culmina însă cu Cel de Al 41-lea Congres Național Anual de Reabilitare Medicală care va avea loc la Cluj-Napoca între 24 și 27 octombrie. Este normal să aștept momentul congresului ca pe o adevărată sărbătoare a tuturor medicilor de medicină fizică și de reabilitare.
