spot_img

Prevenţia face cât o mie de tratamente

DAN RADU CRISTIAN, medic specialist Obstetrică Ginecologie, Centrul Medical Neolife
Când ar trebui o femeie să meargă pentru prima dată la medicul ginecolog?

Atunci când crede că este ceva în neregulă din punct de vedere ginecologic sau după începerea vieţii sexuale. Consultul ginecologic este recomandat anual, însoţit de ecografie.

Ce ar putea fi în neregulă, care sunt semnele care nu ar trebui ignorate?

Sunt câteva lucruri care ritmează viaţa unei femei, primul fiind ciclul menstrual. Femeile ar trebui să se prezinte la un consult ginecologic dacă sângerările sunt abundente, durerile la menstruaţie sunt excesive sau ciclul menstrual este neregulat.

La ce ar trebui să se aștepte? Cum decurge o consultaţie?

Prima consultaţie e o discuţie, o întâlnire. În principiu, medicul ginecolog ar trebui să aibă o atitudine deschisă faţă de pacientă, astfel încât aceasta să nu resimtă ca fiind un prag psihologic. De multe ori pacientele nu vin la medicul ginecolog din teamă, dintr-o teamă nu neapărat faţă de ceea ce ar putea să descopere, ci pentru că percep consultul ginecologic ca fiind invaziv. În ceea ce privește setarea mentală pe care ar trebui să o aibă oamenii în general și femeile faţă de consultul ginecologic, acesta face parte din viaţă și este componentă a unei prevenţii de care ar trebui să aibă parte toată lumea.

Au româncele educaţia controalelor periodice? Ce categorie de vârstă consideri că este mai educată și conștientă în acest sens?

Cred că mai degrabă putem împărţi pe medii, femeile din mediul urban vin mai des la medicul ginecolog faţă de femeile din mediul rural. Societatea informaţională, mediile de comunicare, Facebook și așa mai departe au produs o schimbare cu privire la comunicare, oamenii comunică mai mult și împărtășesc experienţe: ”am fost și am făcut, am descoperit, m-am speriat sau nu m-am speriat, am scăpat ca prin urechile acului”. Sunt femei care n-au mai mers de 10-15 ani la medicul ginecolog, dar decid să meargă deoarece vecina a avut o problemă și vor să afle dacă au și ele. În principiu, ceea ce aduce pacientele care nu au mai mers de mult timp la medic, este teama de cancer, orice fel de cancer. Teama de cancer este cea care trimite pacienta de vârstă medie și după, la consult ginecologic, de urgenţă. În ceea ce privește tinerele, acestea au tendinţa de a avea mai mulţi parteneri și atunci e o preocupare cu privire la bolile cu transmitere sexuală, deci sunt alte motive care aduc pacienta la medic. Mai apoi vorbim despre preocupările legate de sarcină, paciente care vor o sarcină sau obţin o sarcină pe care nu o doresc. Pacientele cu vârstă de peste 30 de ani merg la ginecolog ca urmare a faptului că încearcă să obţină o sarcină și nu reușesc, și atunci încep să facă o sumedenie de investigaţii și vizite la medic.

În ce măsură vin femeile la un consult de prevenţie, comparativ cu cele care vin cu o problemă?

Sunt mai puţine cele care vin pentru prevenţie. În ultima perioadă companiile, dar și instituţiile de stat asigură angajaţilor acces la servicii de sănătate, abonamente medicale. Datorită faptului că pot accesa consultaţii fără a mai trece prin birocraţia asigurărilor naţionale de sănătate determină pacientele să profite de acest beneficiu și să vină la investigaţii de rutină, prevenţie.  Testul Papanicolau e exemplul clasic de investigaţie făcută pentru prevenţie. Pacientele vin des pentru a efectua testul, deși la întrebarea ”Pentru ce faceţi acest test?” majoritatea nu or să știe să răspundă.

Este cancerul o boală care poate fi prevenită?

În unele instanţe, da, cancerul poate fi prevenit. Fumatul poate predispune la o serie de cancere, cel mai cunsocut fiind cancerul pulmonar. Teoretic este incriminat și pentru factorii de risc ai cancerului de col, spre exemplu. O persoană fumătoare are gudron, cenușă, deci produși de ardere pe haine, care pot să-și facă loc încet încet și în vagin. Deși probabil e destul de greu de verificat, mai sunt și factorii toxici din ţigări care ajung în sânge. În ceea ce privește prevenţia în cazul cancerului de col datorat în mare parte infecţiei cu Papilloma Virus, ca metode de prevenire amintim folosirea prezervativului și vaccinarea. În ţările în care vaccinarea se practică pe scară largă, numărul de cazuri de cancer de col uterin este foarte foarte scăzut. De asemenea, Papanicolau este recomandat pentru leziunile preneoplazice, care poate să conducă la o urmărire, respectiv la tratament adecvat care poate să oprească dezvoltarea leziunii către cancer de col uterin. Întrucât poate fi prevenit, cancerul de col uterin nu ar trebui să mai existe.

În ce măsură prezenţa cazurile de cancer în familie determină femeile să se prezinte la  controale de rutină?

Informaţia ajunge în familie mult mai repede, determinismul genetic e important în multe situaţii. În acest context femeile se prezintă la medic din două motive: ar putea să aibă aceleași caracteristici genetice sau pentru că i s-a întâmplat cuiva apropiat. Astfel că, fiind sub influenţa impresiei emoţionale a ceea ce s-a întâmplat, pacientele aleg să vină destul de repede la consult.

Care este influenţa și rolul medicilor de familie în campaniile de prevenire?

Rolul lor este și ar trebui să fie foarte important pentru că acesta este rolul medicinei primare, prevenţia, în special. De asemenea, accesul la specialist este moderat de medicul de familie. Multe dintre pacientele mele susţin că au fost trimise de doctorul de familie în vederea unui consult ginecologic, în caz contrar nu ar fi venit. În cabinetul meu se vede efectul pozitiv al implicării și al informării pe care o furnizează medicul de familie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Parteneri

Karl Storz
Abonamente Medica
icmed
Karl Storz

Medinst