• banner catena
  • Rezistenta la antibiotice, un risc in crestere in timpul pandemiei de covid-19

    Rezistenta la antibiotice este de asteptat sa creasca in aceasta perioada, pe fondul automedicatiei pentru COVID-19 si a administrarii antibioticelor chiar si in cazurile usoare ale acestei boli, atrag atentia reprezentantii campaniei Coalitia AMR 2050. Cunoscuta ca o problema reala cu care se confrunta intreaga lume si specific Romania, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS)[1], pandemia actuala de COVID-19 aduce amenintari care ar putea afecta lupta impotriva rezistentei antimicrobiene. Multi pacienti care sunt asimptomatici sau prezinta o forma usoara a bolii (fara pneumonie) sau o forma moderata cu pneumonie isi autoadministreaza sau li se recomanda in mod nejustificat antibiotice.

    „Clarificarea protocolului de tratament pentru SARS-CoV-2, prin introducerea prevederii care stipuleaza ca antibioticele nu se utilizeaza in tratamentul COVID-19  daca nu exista suspiciune de suprainfectie bacteriana, era necesara, astfel incat sa nu asistam la escaladarea rezistentei antimicrobiene. Intr-adevar, administrarea nejustificata a antibioticelor poate avea consecinte asupra pacientului si asupra rezistentei bacteriene la nivel macrosocial”, a declarat doctor Daciana Toma, medic de familie si reprezentant al Societatii Nationale de Medicina Familiei (SNMF).

    • Utilizarea nejustificata a antibioticelor pentru COVID-19 si cresterea spitalizarilor adancesc provocarea rezistentei antimicrobiene (AMR).
    • Romanii, intr-o proportie foarte mare, folosesc antibiotice intr-un mod incorect, pentru afectiuni care nu necesita tratament antibiotic (simple raceli sau durere in gat, abces dentar, plagi superficiale, etc).
    • Pana in anul 2050, infectiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an, la nivel global

    O analiza a studiilor publicate pe pacientii spitalizati cu COVID-19 si citata de OMS a identificat ca, in timp ce 72% (1450/2010) dintre pacienti au primit antibiotice, doar 8% ( 62/806) au demonstrat co-infectii bacteriene sau fungice suprapuse. De asemenea, OMS raporteaza ca azitromicina este utilizata pe scara larga impreuna cu hidroxiclorochina. Un studiu recent efectuat in unitatile de terapie intensiva din 88 de tari a aratat ca, desi doar 54% dintre pacienti au fost suspectati sau s-a dovedit ca au o infectie bacteriana, 70% dintre acestia au primit cel putin un antibiotic, fie in scop profilactic, fie terapeutic.

    „Un risc suplimentar il reprezinta internarile din aceasta perioada, care cresc posibilitatea aparitiei infectiilor asociate asistentei medicale prin dezvoltarea si transmiterea organismelor multirezistente. Acestea, la randul lor, duc la cresterea utilizarii antibioticelor”, a declarat Prof. Dr. Codrut Sarafoleanu, Secretar General al Societatii Romane de Rinologie.

    Antibioticele reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Ele au salvat sute de milioane de vieti, au scurtat durata suferintelor prin infectii şi, in numeroase alte cazuri, au prevenit aparitia unor sechele ale infectiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit in ultimii ani, iar folosirea neadecvata a lor a dus la cresterea alarmanta a rezistentei la aceste medicamente. Expertii la nivel mondial atrag atentia ca, in curand, nu vom mai avea cu ce sa tratam infectiile. Infectiile cu germeni multirezistenti reprezinta o provocare majora pentru toate sistemele de sanatate si specific pentru sistemul de sanatate si spitalele din Romania.

    Constientizarea populatiei referitoare la pericolele consumului nejustificat de antibiotice reprezinta o preocupare veche a SNMF, pentru ca acest comportament riscant impacteaza negativ activitatea medicilor de familie. Exista de-a dreptul un mit atunci cand vorbim de consumul de antibiotice in Romania, conform caruia antibioticele ar fi utile in aproape toate afectiunile acute, indiferent ca vorbim de raceli sau dureri de spate. Ori aceasta situatie trebuie corectata”, a declarat Dr. Dina Mergeani, Presedinte al Societatii Nationale de Medicina Familiei.

    Fara actiuni constante de constientizare a consumului responsabil de antibiotice, pana in anul 2050, infectiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce inseamna ca la fiecare trei secunde vom pierde un om, arata datele OMS.

    Romanii folosesc antibiotic si pentru o simpla raceala

    Datele comparate despre consumul de antibiotic (2018) in Romania si Uniunea Europeana, publicate de Eurostat si evaluate in cadrul unui studiu al Societatii Romane de Rinologie si al Societatii Nationale de Medicina Familiei, sunt ingrijoratoare si releva ca romanii, intr-o proportie foarte mare, folosesc in continuare antibiotice intr-un mod incorect, pentru simple raceli sau durere in gat. Daca la nivel european, 2 din 10 europeni utilizeaza antibiotic in raceala si gripa, in tara noastra, 3 din 10 romani recurg la antibioterapie.

    Cazurile indicate de europeni pentru consum de antibiotic sunt: bronsite (16%), dureri in gat (14%), raceala (12%). Dintre romanii care au utilizat antibiotic, 33% dintre acestia au raspuns ca au folosit antibiotic pentru ameliorarea durerilor in gat, iar 30% in tratamentul racelilor comune. Daca 93% dintre europeni consulta un medic inainte de a recurge la antibioterapie, numai 63% dintre romani au mers la un consult medical inainte de a folosi antibiotic. Conform datelor Eurostat, Romania se afla pe ultimele locuri ale clasamentului in ceea ce priveste consultul medical inainte de utilizarea antibioticului. Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din tara noastra indica in mod constant in ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistentei mai mari decat cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat in ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistentei la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru cele care produc infectii in afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauza de infectii urinare), pneumococ (principala cauza de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.

    Despre campania Coalitia AMR 2050

    Coalitia AMR 2050 este o campanie initiata de Societatea Romana de Rinologie si Societatea Nationala de Medicina Familiei, avand ca obiectiv constientizarea si informarea publicului larg si medicilor cu privire la rezistenta antimicrobiana (AMR). Persoane publice si formatori de opinie in social media precum Ela Craciun, Dr. Mihail Pautov, Simona Gherghe, Laura Cosoi, Andreea Banica s-au alaturat campaniei, lansand un manifest online pentru utilizarea responsabila a antibioticelor.

    Cele doua Societati medicale care au initiat campania isi propun atragerea in campanie a unor noi parteneri de alte specialitati medicale si reprezentanti ai societatii civile, precum si dezvoltarea unor ghiduri de buna practica medicala pentru recomandarea si administrarea de antibiotice.

    [1]

    https://www.who.int/bulletin/volumes/98/7/20-268573/en/

    Related Posts