spot_img

România NU are în acest moment o Lege a reproducerii umane asistate care să permit societăţii în ansamblu să evolueze

Dr. MIRCEA ONOFRIESCU Profesor Emerit Departamentul de Obstetrică și Ginecologie Universitatea de Medicină și Farmacie Iași • Președinte Societatea Română Medicină Reproductivă Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Cuza Vodă, Iași

 Care a fost și care este situaţia din maternităţi în pandemia de COVID?

A fost și este o perioadă foarte intensă din punct de vedere medical. Numeroase gravide din judeţele Moldovei au dorit să nască la Maternitatea Cuza Vodă Iași mai ales din judeţele Suceava, Botoșani, Neamţ, Vaslui, Vrancea unde incidenţa cazurilor pozitive era foarte mare și spitalele judeţene au fost spitale Covid. Toate cazurile grave, toate cazurile cu patologie asociată sarcinii, toţi copii prematuri au fost primite prin transfer și rezolvate în Maternitatea noastră. Am avut materialele necesare și am avut circuitele necesare de la începutul pandemiei și graţie implicării tuturor cadrelor medicale situaţia epidemiei a fost sub control. Zilnic au născut între 15 și 25 gravide în spitalul nostru multe dintre ele venind din zone roșii. Au fost perioade când 4-5 cazuri au trebuit asistate pentru naștere în sectorul suspect Covid Pozitiv. Toate au avut evoluţie favorabilă. Cazurile confirmate pozitiv după momentul nașterii au fost trimise la Spitalul de Boli Contagioase după naștere sau la Maternitatea Elena Doamna. Boala nu a fost trasmisă la personalul medical sau la alte paciente internate și nici la noi născuţi.

 Cum se prezintă situaţia la Iași în ceea ce privește numărul gravidelor infectate cu covid și care au născut?

Numărul gravidelor confirmate Covid positive au fost de 30. Toate au avut o naștere monotizată corect. Un singur copil de 1000g născut la Maternitatea Elena Doamna dintr-o mamă Covid Pozitivă și transferat după naștere la Cuza Vodă a decedat datorită prematurităţii severe și patologiei materne asociate. Am avut trei cadre medicale asistente medicale și infirmiere care au fost depistate pozitiv, ele contactând infecţia din familie sau din comunitate. Pentru că am respectat strict regulile de protecţie în spital nu a fost transmisă infecţia la colegi sau alte paciente.

 O eventuală infecţie cu virusul SARS COV 2 în primul trimestru de sarcină afecteză embrionul?

Infecţia cu virusul SARS COV 2 nu afectează fătul dacă infecţia se produce în primul trimestru de sarcină, nu determină malformaţii fetale. Dacă evoluţia este cu febră, simptomatologie respiratorie și interesare severă pulmonară riscul de avort si de naștere prematură este foarte mare.

 Există recomandări din partea OMS cu privire la modul de naștere al gravidelor infectate cu sars cov2?

Există protocoale internaţionale și un protocol national realizat de Societatea Română de Obstetrică Ginecologie și Societatea Românâ de Neonatologie care precizează modul de monitorizare a sarcinii, de spitalizare și bineînţeles de naștere. Pacientele Covid Pozitive pot naște natural sau în funcţie de gravitatea infecţiei virale sau a indicaţiilor obatetricale pot naște prin operaţie cezariană sub anestezie rahidiană.

 Cum au fost afectate de pandemie tinerele cupluri care doreau să opteze pentru procesul de vertilizare in vitro?

Multe cupluri au fost dezamăgite că activitatea în Clinicile de Fertilizare in vitro pentru o perioadă de aproximativ două luni a fost suprimată. Am relaut cu respectarea măsurilor de protecţie și avem deja sarcini obţinute după cicluri de fertilizare efectuate sau după transferal de embrioni congelaţi după niste procedure de FIV efectuate anterior. Toate cuplurile care încep un ciclu de FIV trebuie să fie testate și ulterior sunt destate în ziua puncţiei ovariene pentru recoltarea de ovocite. La fel în caz de embriotransfer de embrioni congelaţi pacientele sunt testate anterior embriotransferului. Sunt protocoale naţionale și internaţionale care sunt cunoscute și respectate.

 Teama infertilităţii cuplurilor este tot mai prezentă în societatea noastră. Unde ne situăm ca ţara în statisticile europene ceea ce privește numărul anual de nașteri și nr de cupluri afectate de infertilitate?

Infertilitatea (sterilitatea) este definită ca find lipsa concepţiei după un an de zile de contact sexual neprotejat, iar după vârsta de 35 de ani intervalul se scurtează la 6 luni. Afectează aproximativ 10% din cupluri, şi se estimează ca apar în jur de 2 milioane de noi cupluri infertile pe an şi numărul lor este în creștere. Vârsta mamei la nașterea primului copil crește abrupt și rata fertilităţii scade foarte mult. După ultimul recensământ din România, Rata totală de fertilitate 1,3 copii pe femeie! – una dintre cele mai mici din Europa! .

Se estimează că în acest ritm, în 2050, România va ajunge la o populaţie de doar 14 milioane de locuitori, faţă de aproximativ 19 milioane, cât sunt în prezent.

Avem cel mai mic număr de proceduri de Fertilizare in Vitro din Europa de Est! – în jur de 5000 din care numai 1500 sunt susţinute PARŢIAL de stat!

În ţările din fosta Iugoslavie, în Bulgaria până şi în Kosovo şi Macedonia guvernele susţin 3-4 proceduri de fertilizare in vitro pentru fiecare cuplu infertil care se adreseză serviciilor de reproducere medicală asistată și care au niște criterii de includere care să permită obţinerea unei sarcini cu mari șanse de reușită. Sperâm în continuare ca și în România vor fi susţinute cuplurile fertile cu șanse și indicaţii recunoscute prin susţinerea financiară a trei cicluri de FIV.

Recomandările Societăţilor Europene recomandă ca optim un număr de 1500 de cicluri de FIV la milionul de locuitori. România este departe de aceste recomandări 300 cicluri/milionul de locuitori. Danemarca (2726 cicluri de FIV/milion), Belgia (2562 cicluri de FIV/milion), Cehia (1851 cicluri de FIV/milion), Slovenia (1840 cicluri de FIV/milion), Suedia (1800 cicluri de FIV/milion),  Finlanda (1701 cicluri de FIV/milion),  Norvegia (1780 cicluri de FIV/milion).

În ţări ca Spania, cu rate similare de fertilitate, aproximativ  2% – 3% din toţi copii sunt născuţi prin tehnici de reproducere umană asistată (RUA). În Danemarca, aprox. 6% din toţi copiii, sunt născuti după folosirea de RUA.

Cu toate demersurile făcute de Societatea Română de Obstetrică și Ginecologie, a Societăţii Române de Medicină Reproductivă NU au fost găsite fondurile necesare pentru a se extinde programul de fertilizare in vitro. Având în vedere că şi cuplurile infertile plătesc asigurări sociale, iar infertilitatea este recunoscută de OMS ca boală, putem aprecia că o singură fertilizare compensată pe jumătate este cam puţin. România a avut în 2017 doar 500 de cicluri de FIV plătite parţial, iar Polonia 15.000 cicluri plătite de casele de asigurări de sănătate, România încă se zbate să găsească drumul în ceaţă. A privi tehnicile de reproducere umană asistată ca pe ceva rar, când în lume s-au născut peste șase milioane de copii este ceva arhaic. Suntem ţara care face cel mai puţin pentru reproducerea umană asistată, pentru cuplurile infertile care ar dori copii.

 Care sunt efectele secundare ale procedurilor de FIV și care sunt recomandările dumneavoastră privind aceste proceduri?

În acest moment Clinicile de FIV din România au la dispoziţie medici cu o pregătire europeană, acces la cele mai noi și eficiente protocoale de stimulare și de laboratoare dotate european în care lucrează embriologi cu atestare europeană. Sindromul de hiperstimulare ovariană, o complicaţie a tehniclor de FIV, practic a fost exclus prin utilizarea noilor protocoale de stimulare. Sarcina multiplă reprezintă o altă complicaţie care este evitată prin transferului unui singur embrion de ziua a 5 (blastocist). Sunt în continuare trist când constat paciente care fac FIV în alte ţări din vecinătate și la care se transferă 2 sau 3 embrioni cu evoluţie severă a sarcinilor si cel mai grav cu pierderea copiilor atât de doriţi.

Sunt încântat că multe cupluri de români care lucrează în Anglia, Franţa, Italia, Spania vin să facă cicluri de FIV în Romania și obţin copiii mult doriţi. În Londra Centrul nostru Omini de la Iași are o gradiniţă de copii obţinuţi prin FIV făcut la Iași.

  Care este situaţia cadrului legislativ în ceea ce priveşte reproducerea umană asistată în România? Ce prevede programul naţional de sănătate referitor la fertilizare in vitro și embriotransfer?

România NU are în acest moment o Lege a reproducerii umane asistate care să permită societăţii în ansamblu să evolueze: să permită donările de gameţi, dar cu realizarea unui registru cu donorii atât de ovocite, cât şi cu cei de spermă, care să poată dona de un număr limitat de ori. Proiectul de Lege este de mulţi ani în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor și nu poate să avanseze în condiţiile în care specialiștii și-au spus punctul de vedere. Ţara noastră ar trebui să fie curajoasă precum Spania, turismul medical din reproducerea umană asistată aduce fonduri importante pentru ţară. În Spania, cuplurile vin la tratament pentru calitate, şi asta datorită legislaţiei curajoase – permisive, dar controlate.

Este absolut necesar să se realizeze Registru Naţional al procedurilor de FIV și IUI. Multe Centre de FIV din România comunică la ESHRE (Societatea Europeană de Reproducere Umană Asistată și Embriologie) rezultatele obţinute și acest criteriu de control a activităţii trebuie să fie bun criteriu de acreditare a oricărui Centru de FIV.

 Care este situaţia malpraxisului în România? Este obstetricianul obligat să încheie asigurări de malpraxis în comparaţie cu alte specialităţi?

Din păcate toţi medicii și asistentele medicale trebuie să plătească asigurări medicale pentru malpraxis. Sume imense colectate de Firmele de Asigurări de sănătate nu au folosite pentru nici un caz cu acuzaţii de malpraxis.!!

Un raport al Inspecţiei Judiciare pentru anul 2017 releva un număr total de 215 dosare de urmărire penală în desfășurare și cu vechime mai mare de doi ani având ca obiect infracţiuni contra persoanei ca urmare a culpei medicale. În 2018 doi medici chirurgic din Slatina au fost condamnaţi penal la pedeapsa cu închisoare pentru greșeli medicale, sentinţa fiind însă una cu executarea pedepsei.

În anul 2019 a fost infiinţată Asociaţia ”În apărarea medicilor (AAM)”, o organizaţie non-profit care își propune limitarea atragerii răspunderii penale pentru greșeli medicale. Trebuie proiecte legislative, trebuie coagularea organizaţiilor profesionale, trebuie dezbateri publice care să implice personal medical, juriști, magistraţi.

Academia Română reprezentată de Acad. Victor Voicu a organizat o întâlnire cu Președinţii tuturor Societăţilor Profesionale Medicale din România și împreună cu Asociaţia ”În apărarea medicilor (AAM)” au început demersurile pentru propuneri legislative asemănătoare cu cele din Comunitatea Europeană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Parteneri

Karl Storz
Abonamente Medica
icmed
Karl Storz

Medinst