Segregarea deșeurilor medicale

Ce sunt deșeurile medicale și care sunt obligațiile personalului medical?

Colectarea și eliminarea deșeurilor medicale reprezintă o obligație legală riguros reglementată pentru lanțul generator – procesator. Legislația românească prevede şi normele și obligațiile specifice pentru colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, o atenție deosebită fiind alocată deşeurilor medicale periculoase, pentru a preveni contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate.

Acestea se aplică pentru unităţile sanitare, indiferent de forma de organizare, generatorul de deşeuri fiind răspunzător pentru gestionarea deşeurilor medicale rezultate din activitatea sa. Responsabilitatea gestionării acestora revine, cu diverse roluri, întregului personal, de la îngrijitoare și infirmiere, până la asistente, medici, medic-şef, responsabilul pentru prevenția și combatarea infecțiilor nozocomiale și managerul instituției medicale.

Ce sunt deşeurile medicale?

Deşeurile medicale sau clinice, cum sunt generic denumite, cuprind deşeurile având caracter potenţial infecţios, generate în urma actului medical, codificate 18 01 conform Catalogului European al Deşeurilor, transpus în legislaţia naţională prin Hotărârea de Guvern nr. 856 din 2002.

Grupa 18 01 cuprinde coduri de deşeuri având natură periculoasă, caracterizată de proprietatea H9, atribuită deşeurilor infecţioase, definite ca substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora, care sunt cunoscute ca producând boli pentru om sau pentru alte organisme vii, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor. Dar există şi deşeuri medicale de natură nepericuloasă.

Clasificarea deşeurilor medicale periculoase

Conform OMS nr. 1226/2012, care are la bază clasificarea prevăzută de H.G. nr. 856/2002, în categoria deșeurilor medicale periculoase sunt încadrate următoarele:

• Deşeurile înţepătoare-tăietoare precum ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, de unică folosinţă, neîntrebuinţată sau cu termen de expirare depăşit, care au intrat în contact cu material potenţial infecţios, inclusiv recipientele care au conţinut vaccinuri
• Deşeurile anatomo-patologice, constând în fragmente din organe şi organe umane, părţi anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente etc.), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sânge etc.
• Deşeurile infecţioase, respectiv deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienţi internaţi în unităţi sanitare cu specific de boli infecţioase sau în secţii de boli infecţioase ale unităţilor sanitare, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare
• Acizi, baze, solvenţi halogenaţi, alte tipuri de solvenţi, produse chimice organice şi anorganice, inclusiv produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator, soluţii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de dezinfecţie şi curăţenie, soluţii de formaldehidă, parafină, medicamente etc.
• Medicamente citotoxice şi citostatice
• Deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice

Deşeurile nepericuloase provenite din spitale

Printre deşeurile generate de sistemul sanitar există şi o serie de deşeuri nepericuloase, exceptând deşeurile menajere. În această categorie sunt incluse:

• aparate gipsate, lenjerie şi îmbrăcăminte necontaminate, scutece de unică folosinţă provenite de la copii sau persoane vârstnice
• chimicale precum substanţele dezinfectante
• medicamente nepericuloase (altele decât citotoxice/citostatice)

Deşi aceste deşeuri sunt considerate nepericuloase, eliminarea lor se face numai prin una din metodele D9 sau D10 şi niciodată prin D1, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr. 1226/2012, art. 45, alineat c). 

Colectarea şi ambalarea

Responsabilitatea îi revine generatorului – unitatea medicală. Personalul desemnat să gestioneze deşeurile medicale periculoase are obligația de a colecta separat deşeurile rezultate din activităţile medicale, în funcţie de tipul şi natura deşeului, precum și de a nu amesteca diferite tipuri de deşeuri periculoase şi nici deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase. Scopul este nu doar de a facilita tratarea și eliminarea specifică, ci și de a asigura protecția personalului care manipulează recipientele și ambalajele colectoare.

De asemenea, tot la generator se realizează cântărirea deşeurilor, la destinaţie (eliminator final) făcându-se o dublă verificare a greutăţii acestora.

Transportul

Transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori economici autorizaţi pentru desfăşurarea acestei activităţi.

În situaţia în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în locaţii diferite, transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează prin intermediul operatorului economic contractat de unitatea sanitară respectivă.

Transportul deşeurilor medicale periculoase trebuie realizat în condiţii de securitate şi ambalare stricte, impuse de Normele privind Transportul Deşeurilor periculoase pe Drumurile Publice, conform Convenţiei A.D.R. (Acordul european referitor la transportul internaţional rutier al mărfurilor periculoase).

Eliminarea

Conform Legii nr. 211/2011, Anexa  nr. 2, eliminarea tuturor tipurilor de deşeuri medicale se face prin una dintre operaţiunile D9 – tratament fizico-chimic (exemplu: tratarea chimică la temperaturi scăzute, denumită şi sterilizare) sau D10 – incinerare pe sol. Oricare din aceste operaţiuni este urmată de depozitarea rezultatului obţinut, pe deponee conforme, prin operaţiunea D1 Depozitare pe sol (exemplu: deponee pentru deşeuri industriale).

O situaţie controversată este eliminarea direct prin depozitarea pe deponeu a scutecelor de unică folosinţă generate de spitale, provenind de la copii, persoane vârstnice sau de la pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale ale sistemului urinar.

Deşi încadrate de lege ca fiind nepericuloase (cu excepţia celor provenite de la spitalele de boli infecţioase), în realitate, ţinând cont că sunt contaminate cu urină, excremente şi alte fluide biologice, acestea pot reprezenta pericol biologic, cu impact negativ asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane şi nu ar trebui ambalate, colectate şi eliminate prin operaţiunea D1 Depozitare pe sol fără niciun fel de tratare prealabilă.

Consideram că toate tipurile de deşeuri medicale generate de un spital – inclusiv cele nepericuloase – ar trebui să fie tratate prin una din metodele D9 sau D10, înaintea depozitării pe groapa de deşeuri. În caz contrar, există riscul contaminării biologice a deponeelor ce primesc astfel de deşeuri medicale, netratate în prealabil, şi contaminarea ulterioară a pânzei de apă freatică. 

Timpul contează

Legislaţia prevede că unitatea medicală nu poate păstra mai mult de 48h deşeurile medicale în spaţiul de stocare temporară. Colectarea, procesarea şi eliminarea trebuie realizate în maximum 24h.

Informaţii de context

În vederea aderării la Uniunea Europeană, România a adoptat Planul şi Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor, implementate prin HG 1470/2004. Conform principiilor de mediu, deşeurile periculoase care până la 31.12.2008 se depozitau pe gropile de gunoi, contrar măsurilor ecologice impuse de UE la nivelul ţărilor membre, au început să fie gestionate în conformitate cu ierarhia deşeurilor, care presupune în ordine, parcurgerea următoarelor trepte ale piramidei deşeurilor: prevenire, minimizare, reutilizare, reciclare, incinerare şi depozitare.

Legislaţia UE armonizată în România prin implementarea unor Directive Europene şi modelarea acestora astfel încât să se adapteze nevoilor ţării noastre au creat un climat legislativ foarte bine reglementat.

Articolul este realizat cu contribuţia specialiştilor Mondeco, o firmă din cadrul Grupului Stericycle România – www.mondeco.ro.  

Bibliografie

• Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr.1226 din 03.12.2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, emis de Ministerul Sănătăţii
• Hotărârea Guvernului nr. 856/2002
• Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor republicată în Monitorul Oficial cu numărul 220 din data de 28 martie 2014
• Hotărârea nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor
• Organizaţia Mondială a Sănătăţii
• http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs253/en/
• http://www.who.int/topics/medical_waste/en/