spot_img

„Sistemul de urgenţă din România este unul performant şi în continuă dezvoltare”

_DSC9464 micConf. Dr Adela Golea, Președintele Comitetului de Organizare “Conferința Actualități în Medicina de Urgență”

Medic primar Medicină de Urgenţă, Doctor în medicină;

Şef lucrări – şef de disciplină Medicina de Urgenţă UMF Cluj;

Medic şef UPU-SMURD Spitalul Clinic Județean Cluj;

Director de rezidenţiat Centrul Universitar Cluj;

Coordonator Formare Centrul Universitar Cluj – programe de atestat în Medicina de Urgenţă;

 1.Stimata doamna dr. Adela Golea, ce ne puteţi spune cu privire la elementele de nouate ale Conferinţei Actualităţi în medicina de urgenţă care va avea loc anul acesta în perioada 4-6 iunie la Cluj?

Aceasta conferinţă îşi propune să aducă în discuţie probleme de practică care să fie dezbătute în cadrul sesiunilor interdisciplinare cu experţi din medicina de urgenţă şi specialităţile  conexe astfel încât să se obţină consensuri bazate pe evidente practice.

Un alt element de impact clinic este organizarea de workshopuri pe teme de interes în asistenţa medicală de urgenţă pentru paramedici, asistenţi, medici în domeniul urgenţelor medico-chirurgicale, ginecologice şi pediatrice.

Integrarea noutăţilor cercetărilor în domeniu cu evidentele practice şi simulările constituie elemente definitorii în crearea de algoritmi de lucru în echipa de urgenţă, de tip interdisciplinar de cele mai multe ori.

Promovare_Evenimente_Bannere_300x250px-042.Manifestarea de anul acesta este singura conferinţă care are secţiune pentru paramedici. De ce aţi considerat necesară introducerea acestei secţiuni?

Clujul are particularitatea de a forma continuu paramedici voluntari din cadrul studenţilor la Universitatea de Medicină, dar şi paramedici – pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Echipa din prespital are în componenţă paramedici şi de aceea dânsii trebuie integraţi în activităţile de educatie medicală continuă. De multe ori paramedicii sunt spiritul urgenţei şi răspund prompt la asigurarea asistenţei medicale „în stradă”. Trebuie să ştiţi că paramedicii voluntari din Cluj participă în cadrul unui proiect al Fundaţiei pentru SMURD la asigurarea asistenţei medicale „de proximitate”, fiind solicitaţi după localizarea de tip GPS pentru prim ajutor şi în timpul liber, dacă au fost identificaţi ca prezenţă fizică lângă o urgenţă cod roşu.

3.Care sunt actualităţile în medicina de urgenţă din România?

Medicina de Urgenţă din România progresează de la o zi la alta prin introducerea sistemului de telemedicină din prespital şi a noutăţilor diagnostico-terapeutice de la nivel european şi internaţional în prespital şi departamentele de urgenţă. Deasemenea sunt introduse tehnici noi de practică cu scopul creşterii siguranţei pacientului şi  a actului medical, dar şi de optimizare a managementului diagnostico-terapeutic.

4.Considerați că sistemul de urgență din ţară ar trebui reorganizat? Cam pe unde ne situăm din punct de vedere al dezvoltării serviciilor de urgenţă, comparativ cu alte ţări ale lumii?

Sistemul de urgenţă din România este unul performant şi în continuă dezvoltare, dar are nevoie de resurse umane şi materiale. Trainingul prin simulare este de asemenea o particularitate a sistemului de urgenţă, investindu-se în dezvoltarea de centre de instruire la nivel de departamente de urgenţă şi staţii de ambulanţă. Susţinerea de către minister a managementului corect şi nerestricţionat al resurselor umane şi financiare în concordanţă cu necesităţile populaţiei ar permite optimizarea asistenţei medicale de urgenţă.

5.Cât de important este, în această activitate, spiritul voluntar, dorinţa de a ajuta necondiţionat?

Suntem o specialitate tânără care a început prin voluntariat şi dăruire atunci când nimeni nu dorea să o dezvolte. Rezultatele măsurate în „vieţi salvate” ne-au fost o perioadă singura „satisfacţie şi remuneraţie” a muncii. Personal cred că voluntariatul te întregeşte ca om şi te ajută să îţi dezvolţi o percepţie complexă asupra vieţii şi modului de a o tranzita. Ca şi cadru didactic observ diferenţa în ceea ce priveşte atitudinea faţă de semeni între studenţii voluntari SMURD şi cei care nu au astfel de activităţi.

6.Ce este, în momentul de faţă, UPU-SMURD Cluj?

UPU-SMURD Cluj este o frumoasă familie a celor care asigură urgenţa prespital alăturii de colegii de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă şi urgenţă la nivelul Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. A-şi dori să spun că SMURD-ul este de fapt o entitate bazată pe conlucrarea a două instituţii care au împrumutat una de la alta profesionalismul, dăruirea şi iubirea faţă de semeni împletind altruismul pompierilor şi paramedicilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă cu experienţa medicală a asistenţilor şi medicilor de la UPU a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, toate acestea alimentate zilnic de entuziasmul studenţilor paramedici voluntari de la UMF Iuliu Haţieganu.

7.În anul 2014 Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru dotarea cu echipamente medicale performante specifice de terapie intensivă şi asistare a pacientului critic. Cum a decurs această campanie şi care au fost rezultatele?

Nu am fost implicată în desfăţurarea campaniei şi nu va pot da date concrete. Pot să vă spun însă că UPU-SMURD a beneficiat de sprijinul  echipei de management a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă.

8.Ce vă doriţi cel mai mult pentru anul viitor, legat de UPU-SMURD Cluj?

Îmi doresc să putem redota UPU-SMURD Cluj în acord cu dezvoltarea tehnologică, astfel încât să desfăşurăm o activitate performanţă, la standarde europene. Pentru colegii mei doresc să pot să îi trimit la cursuri de perfecţionare pentru a se dezvolta profesional în scopul siguranţei actului medical şi al eficientizării asistenţei medicale de urgenţă.

Şi poate nu în ultimul rând a-şi dori ca populaţia să înţeleagă că acest colectiv este în slujba dânşilor, în limita resurselor, dispus să le redea „zâmbetul zilei de mâine”, dar necesită colaborare, suport şi poate un simplu ”mulţumesc.” Este uşor să ceri fără să dăruieşti, dar poate un minut de „educaţie medicală” şi accesarea la timp a sistemului de urgenţă ar elimina multe situaţii conflictuale cu impact negativ asupra tuturor.

9.Ca medic urgentist, care sunt pentru dvs cele mai grele cazuri?

După douăzeci de ani de activitate în urgenţă trebuie să vă spun că un caz poate fi greu din multe puncte de vedere: pune probleme de diagnostic şi implicit de terapie imediată; are un prognostic infaust şi este dificil să accepţi că nu poţi face mai mult; are o vârstă fragedă şi impactul psihologic este mare.

10.Ce înseamnă munca în UPU cea care poate că nu se vede de dinafară?

Munca în UPU este ca la “furnal”, nu se termină niciodată şi trebuie să fie asigurate toate resursele în orice moment. Problemele organizatorice sunt multe şi diverse. În sistemul pavilionar al Clujului cea mai mare problemă este lipsa locurilor de internare şi transferurile între clădiri pentru asigurarea consulturilor de specialitate.

Întâlnirile de colectiv pentru a discuta cazuri, algoritmi sau protocoale de lucru care pot optimiza activitatea se prelungesc uneori seara până târziu. Pot să spun că cea ma grea povară pentru colegii mei este lipsa de respect din partea pacienţilor şi aparţinătorilor atunci când ei îşi consumă şi ultima picătură de energie pentru a-i trata şi sunt răsplatiţi cu injurii.

Şi poate ceea nu vede, dar resimte numai familia este stresul acumulat şi lipsa timpului pentru cei dragi, pentru că până la urmă şi urgentiştii sunt oameni şi au nevoie de căldura unui camin.

11.Referindu-ne pe scurt la mult mediatizatul accident aviatic din Apuseni, din punctul dumneavoastra de vedere ce a funcţionat şi ce n-a funcţionat în ceea ce priveşte intervenţia şi ce ar trebui făcut oe viitor pentru a evita astfel de accidente?

Acest eveniment a fost mult comentat, dar trebuie să vă spun că în condiţii de astfel de incidente sunt mulţi factori care influenţează localizare, salvarea, preluarea, primul ajutor, transportul şi managementul diagnostico-terapeutic definitiv. La nivel naţional există programe de instruire pentru medici, asistenţi, paramedici, pompieri în acordarea primului ajutor.

Toate aceste etape pot fi învăţate prin simulare, în funcţie de experienţa centrului de formare, dar niciodată nu se vor putea preconiza exact toţi factorii naturali sau socio-umani cu impact asupra incidentului sau catastrofei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Parteneri

Karl Storz
Dopple Herz
icmed
Karl Storz

Medinst