• banner catena
  • “SMARTDIAB 2020 –  Managementul Diabetului Zaharat – centrat pe pacient”

    Interviu cu Prof. univ. dr. Gabriela Radulian, președintele Societății de Neuropatie Diabetică 

    Una dintre complicațiile pe termen lung ale diabetului zaharat este reprezentată de neuropatia diabetică. Conform studiilor, 1 din 10 pacienți cu simptome de  neuropatie diabetică a declarat că nimeni nu i-a spus că suferă de această afecțiune.

    Datorită simptomelor resimțite de persoanele care suferă de neuropatie diabetică, această afecțiune poate avea importante efecte negative asupra calității vieții.

    SMARTDIAB 2020 este organizat sub egida Academiei de Științe Medicale și va include trei conferințe multidisciplinare a căror tematică este legată de abordarea multidisciplinară a complicațiilor pacientului cu diabet zaharat.

    Pentru a afla în avanpremieră informații noi și utile pentru practica zilnică, atât a medicilor specialiști, cât și a medicilor de familie implicați în îngrijirea persoanelor cu diabet zaharat ce vor fi abordate cu ocazia SMARTDIAB 2020, am discutat cu doamna profesor universitar dr. Gabriela Radulian – președintele Societății de Neuropatie Diabetică.

    Programul SMARTDIAB 2020 va include 3 conferinţe multidisciplinare cu tema Manage-mentul Diabetului Zaharat – centrat pe pacient, coordonat știinţific de dumneavoastră. Ce ne puteţi spune despre acest program și care sunt obiectivele lui?

    Obiectivul Programului SMARTDIAB 2020 vizează managementul integrat al persoanei cu diabet zaharat într-o abordare holistică. Prezenţa medicilor din specialităţi cum ar fi cardiologie, neurologie, nefrologie, oftalmologie, chirurgie, ortopedie, dermatologie,  înseamnă de fapt o abordare multidisciplinară în scopul creșterii calităţii vieţii persoanelor cu diabet zaharat. SMARTDIAB este o iniţiativă care reunește medici din diverse zone ale ţării. Primul eveniment a fost la București anul trecut, iar cele 3 conferinţe care se vor desfășura în 2020 vor fi în ordine la Târgu Jiu în martie, apoi în mai va fi la Ploiești și în octombrie, din nou la București. Implicarea locală este determinantă în Programul SMARTDIAB pentru că în acest mod putem realiza faptul că, în toată ţara există această implicare multidisciplinară pentru îngrijirea diabeticilor cu complicaţii cronice.

    Care sunt problemele cu care vă confruntaţi ca președinte a Societăţii de Neuropatie Diabetică?

    În calitate de Președinte al Societăţii de Neuropatie Diabetică mi-am propus să realizez în primul rând o abordare a persoanei cu neuropatie diabetică în contextul reducerii riscului de amputaţie. Programele de educaţie pe care le desfășurăm vizează în primul rând pacienţii cu diabet zaharat și neuropatie diabetică, realizarea materialelor pe care le-am distribuit și mai ales permanentele întâlniri cu ei, vizează prevenţia de fapt a neuropatiei diabetice, dar mai ales a ceea ce noi numim „picior diabetic”; pentru că pe fondul neuropatiei diabetice apariţia leziunilor, a ulceraţiilor care ulterior se pot infecta generează acest risc extrem de amputaţie, iar amputaţia modifică profund calitatea vieţii acestor persoane. Pe de altă parte implicarea noastră pe linie de educaţie s-a materializat prin realizarea unor programe în care am implicat și medici de familie, având ateliere de formatori în cadrul Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, în contextul în care medicul de familie reprezintă astăzi prima persoană care realizează de fapt screeningul diabetului zaharat. Totodată nu trebuie să uităm și faptul că la nivel de Societate de Neuropatie Diabetică, implicarea tinerilor diabetologi în ceea ce înseamnă îngrijirea persoanelor cu neuropatie sau cu picior diabetic pentru mine a reprezentat o prioritate, și mă bucur că alături de tinerii mei colegi am realizat totodată și o serie de cercetări care au fost publicate sau comunicate la diverse manifestări știinţifice, atât în România cât și la nivel internaţional.

    Care sunt priorităţile Societăţii de Neuropatie Diabetică în prevenirea complicaţiilor frecvente a diabetului?

    Screeningul neuropatiei trebuie realizat chiar din perioada de prediabet. Astăzi există foarte multe date știinţifice publicate în care se evidenţiază prezenţa neuropatiei diabetice chiar înainte de diagnosticul de diabet. Ce înseamnă acest lucru? Pe de o parte apariţia simptomatologiei specifice legate de neuropatie, tradusă prin modificările sensibilităţilor tactile, termice, dureroase sau vibratorii, iar pe de altă parte și apariţia unor deficite motorii, care se pot constata și la cei cu toleranţă alterată la glucoză.

    Există programe sau colaborări internaţionale pentru specializarea medicilor în neuropatie diabetică?

    Așa cum afirmam implicarea tinerilor specialiști diabetologi în programe sau colaborări internaţionale a constituit pentru mine o prioritate. Întotdeauna mi-am dorit foarte mult să investesc în tineri, pentru că doar prin ei putem duce mai departe prestigiul Școlii Românești de Diabetologie. În acest context, i-am angrenat într-o serie de programe de cercetare știinţifică vizând neuropatia diabetică periferică, cea autonomă, fapt care a generat realizarea unor lucrări știinţifice de valoare, care au fost confirmate și prin participarea la ultimul Congres European Neurodiab din 2019 unde prezenţa României a fost consistentă. Dintre aceștia 6 tineri specialiști s-au evidenţiat cu rezultate ale cercetării știinţifice, finalizate cu 5 postere care au fost prezentate în cadrul evenimentului Neurodiab 2019, și o prezentare orală realizată de colectivul de tineri specialiști în neuropatie diabetică din Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice „Nicolae Paulescu” din București.

    Cum se poate îmbunătăţi accesul pacienţilor la serviciile clinicilor specializate în podiatrie?

    Atunci când vorbim de managementul neuropatiei diabetice vorbim din nou de o echipă multidisciplinară în care pe lângă diabetolog și neurolog este nevoie și de chirurgul vascular, atunci când neuropatia se asociază și cu boala arterială periferică, dar vorbim și de asistentul educator, și în primul rând de podiatru. Podiatrul este elementul cel mai important în această echipă, în condiţiile în care îngrijirea piciorului trebuie realizată împreună cu medicul chirurg, astfel încât podiatrul să sesizeze orice fel de modificare la nivelul piciorului diabetic, pentru că așa cum știm cu toţii în condiţiile în care apar deja leziuni, ulceraţii, infecţii sau gangrene, este clar că riscul de amputaţie este foarte mare, și din păcate evoluţia este cele mai  multe ori imprevizibilă. De aceea, tratamentul corect al oricărei leziuni, constituie de fapt, un început în ceea ce privește salvarea acelui picior de la o posibilă amputaţie. Să nu uităm totodată că odată realizată o amputaţie, riscul de reintervenţie pentru o nouă amputaţie este cu mult mai mare, iar ele astăzi se asociază, așa cum știm cu toţii, și cu  mortalitate crescută.

    Care sunt complicaţiile cronice, cel mai adesea întâlnite datorate diabetului zaharat?

    Cea mai frecventă complicaţie cronică a diabetului zaharat este neuropatia diabetică. Datele internaţionale subliniază faptul că 2 din 3 pacienţi cu diabet zaharat prezintă neuropatie. Este într-adevăr alarmantă prezenţa neuropatiei mai ales în condiţiile în care vorbeam, despre modificarea calităţii vieţii, dar și despre scăderea speranţei de viaţă. Totodată aproximativ jumătate din pacienţii aflaţi în programul de hemodializă sunt cei cu diabet zaharat. Iată deci alături de neuropatie există o altă complicaţie microvasculară importantă a diabetului zaharat, respectiv boala cronică renală cu evoluţie către insuficienţa renală. Și întregind tabloul acestor complicaţii microvasculare se adaugă și retinopatia diabetică, știut fiind faptul că cecitatea este mai frecvent întâlnită la persoanele cu diabet zaharat.

    Nu putem să nu menţionăm totodată și prezenţa complicaţiilor de tip macrovascular la persoanele cu diabet zaharat: prin afectarea circulaţiei la nivel coronarian existând risc crescut de apariţie a infarctului miocardic, sau la nivel cerebrovascular asociind frecvent apariţia accidentelor vasculare cerebrale. Nu în ultimul rând ca și complicaţie macrovasculară trebuie să vorbim și despre boala arterială periferică, extrem de dificil de diagnosticat clinic, pentru că de cele mai multe ori pacienţii cu diabet sunt asimptomatici, deci nu prezintă semnele specifice de claudicaţie intermitentă. Dar prezenţa bolii arteriale periferice poate fi extrem de ușor de diagnosticat, prin determinarea unui indice gleznă-braţ, care nu este o investigaţie dificilă, durează doar 2-3 minute, dar cu ajutorul căreia putem identifica acele persoane care prezintă boală arterială periferică și care de cele mai multe ori asociază și prezenţa neuropatiei diabetice.

    Cât este de importantă alimentaţia sănătoasă în cazul persoanelor cu diabet?

    Vorbeam despre programul SMARTDIAB și despre cât de important este managementul diabetului zaharat centrat pe pacient. Cea mai importantă măsură în cazul acestui management o reprezintă optimizarea stilului de viaţă. Schimbarea stilului de viaţă la persoanele cu diabet este o verigă greu de manageriat în contextul de care discutăm, pentru că este vorba despre un nou stil de viaţă, care la o vârstă de 40-50 de ani este cu mult mai greu de realizat, decât la o vârstă tânără. Se recomandă instituirea acelor măsuri de tip nutriţional,  la care restricţia calorică la cei cu obezitate devine mai importantă, și deci aportul energetic mai redus, simultan cu stimularea activităţii fizice, propunându-ne de fiecare dată o scădere ponderală de 5 până la 10%. Distribuţia acestor calorii trebuie furnizată de proteine, lipide și glucide, și vorbind despre glucide din start la persoana cu diabet zaharat nu se recomandă consumul zahărului, și a tuturor alimentelor care conţin zahăr, în contextul în care prezenţa zahărului în alimentaţie asociază și creșteri ale glicemiei mai ales postprandial, iar hiperglicemia cronică fiind de fapt cea care determină apariţia complicaţiilor cronice.

    Cât de importantă este abordarea holistică a pacientului cu diabet zaharat?

    Abordarea holistică a pacientului cu diabet zaharat este singura modalitate prin care se poate vorbi despre o mai bună colaborare medic-pacient. De ce spun acest lucru, pentru că așa cum rezultă și din consensul 2018 ADA-EASD (Asociaţia Diabetologilor Americani și Asociaţia Europeană de Studiu a Diabetului) acest management centrat pe pacient, într-o abordare multidisciplinară, de fapt vizează simultan și implicarea pacientului în ceea ce este „self management”. Este simplu să realizăm niște recomandări, dar foarte important este ca pacientul să fie receptiv la schimbarea stilului de viaţă prin intervenţia nutriţională și prin activitate fizică, dar acest self management înseamnă și aderenţă la tratament, și mai ales monitorizarea complicaţiilor cronice.

     În momentul de faţă există o legătură corectă între toţi decidenţii implicaţi în stabilirea tratamentului corect a pacientului diabetic?

    În România prevalenţa diabetului zaharat conform studiului PREDATORR este de 11,6%. Este foarte important, ca atunci când vorbim despre diabetul zaharat să ne gândim că numărul mare de persoane cu diabet zaharat existent astăzi, generează costuri foarte mari în sistemele de sănătate. Ori prezenţa acestui număr foarte mare de pacienţi cu diabet zaharat determină nu numai implicarea sistemelor de sănătate, dar simultan vorbim și despre o implicare economică și socială, mai ales socială, la cei cu amputaţii, care de fapt necesită o îngrijire specială.  În același timp, se impune să semnalăm faptul că diabetul zaharat, ca problemă de sănătate publică, trebuie să reprezinte obiectul preocupării unui număr mare de factori de decizie: de la decidentul politic, la entitatea care este responsabilă de politicile publice de sănătate, deci Ministerul Sănătăţii; la societatea civilă prin reprezentanţii săi, asociaţiile de pacienţi, toţi aceștia fiind  implicaţi  într-un program de sănătate publică, sub bagheta forului metodologic, reprezentat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice.

    La Congresul Federaţiei Române de Diabet mi-am anunţat candidatura pentru funcţia de Președinte al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice și pornind de la întrebarea dumneavoastră, dacă voi fi aleasă, voi realiza împreună cu toţi decidenţii implicaţi în managementul diabetului zaharat creșterea calităţii îngrijirii persoanelor cu diabet și implementarea Programului de Prevenţie a diabetului zaharat în România

    Împreună cu colegii mei diabetologi vom depune toate eforturile, ca toţi pacienţii cu diabet zaharat să fie permanent monitorizaţi, să beneficieze de un tratament modern și astfel riscul apariţiei complicaţiilor cronice să se reducă substanţial.

     În încheiere vă rugăm să transmiteţi un mesaj pentru colegii dumneavoastră care vor participa la SMARTDIAB?

    Mesajul SMARTDIAB este unul singur: managementul persoanei cu diabet zaharat este important pentru noi medicii, indiferent de specialitatea pe care o avem.

    Related Posts