Dr.Tobescu Doina Mihaela, medic primar neurologie și psihiatrie pediatrică, doctor în știinţe medicale, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, București
În societatea românească contemporană, schimbările economice influenţează negativ relaţiile de familie. Rata crescută a șomajului, lipsa locurilor de muncă au determinat și determină apariţia migraţiei în ţara sau în străinătate a unuia sau a ambilor părinţi, iar copiii rămân în grija bunicilor sau a altor membri ai familiei. Pe de altă parte, cei mai mulţi dintre părinţii care lucrează în ţară au servicii suprasolicitante, cu program de lucru prelungit și copii neglijaţi, insuficient și incorect stimulaţi și în acest caz.
La toate acestea se adaugă schimbările repetate ale programelor de învăţământ, care au devenit din ce în ce mai încărcate calitativ și cantitativ și din ce în ce mai solicitante atât pentru copii, cât și pentru părinţi și cadrele didactice.
Toţi acești factori au determinat și determină suprasolicitarea familiei și a copilului, precum și creșterea numărului de cazuri cu întarziere în apariţia și dezvoltarea limbajului expresiv, tulburări de adaptare școlară, hiperemotivitate, anxietate și fobie școlară, tulburare de somatizare, tulburare hiperchinetică,enurezis nocturn.
Simpla întârziere a vorbirii apare adesea în contextul unui retard global în procesul de dezvoltare generală a copilului datorat unui nivel intelectual mai redus,absenţei unei stimulări corespunzatoare sau unei griji excesive a parinţilor care îi hiperprotejează (anticipând orice dorinţă a copilului, nu-i lasă posibilitatea de a solicita verbal).
Prezenţa unor afecţiuni cerebrale sau care determină imobilizare și tratament îndelungat pot produce o întarziere globală în dezvoltarea neuropsihică a copilului.
Enurezisul nocturn este considerat a fi o nevroză a școlarului când simptomatologia a apărut după o perioadă de contenţie de minim un an. Apare mai ales la copii cu suferinţă perinatală și retard în apariţia controlului sfincterian, cu predispoziţie ereditară, cu trăsături de personalitate anxioase, fobice și greșeli educaţionale.
Anxietatea de separare se manifestă la orice depărtare de casă, de familie, copilul prezentând anxietate legată de un posibil pericol care îi poate ameninţa pe cei din familie. Apare de obicei pe fondul unor traume în familie.
Tulburarea de rivalitate fraternă apare după nașterea unui frate și se manifestă prin competiţie exagerată pentru atenţia parinţilor, sentimente negative intense de ostilitate până la agresionarea micuţului, irascibilitate, anxietate, tendinţa la izolare până la regresie comportamentală (dislalie) sau pierderea aparentă a unor achiziţii(control sfincterian).
Tulburarea de adaptare se poate manifesta ca și mutism electiv, unde întâlnim anxietate socială, retragere, negativism, hiperemotivitate. Copilul vorbește acasă, cu prietenii apropiaţi, dar la școală și în prezenţa străinilor nu. Dezvoltarea limbajului expresiv este normală.
Tulburarea somatoformă este tulburarea în care pacientul acuză simptome somatice al căror debut și evoluţie sunt în legatură strânsă cu evenimente neplacute de viaţă sau cu conflicte. Cele mai frecvente sunt acuzele gastro-intestinale și senzaţiile cutanate anormale.
Tulburarea hiperkinetică asociază un comportament hiperactiv cu tulburări de atenţie și o capacitate redusă de a se implica și de a finaliza activităţile începute cu un anumit scop. Copilul se mută de la o activitate la alta fără a finaliza niciuna.
Utilizarea produsului Mentat al companiei Himalaya în dozele recomandate vârstei copilului și pentru o perioada de timp suficientă (2-5 luni), în funcţie de tipul de afecţiune și de intensitatea ei, a îmbunătăţit semnificativ comunicarea și adaptarea copilului la condiţiile de mediu. Pe de altă parte, a redus perioada de adaptare la noile condiţii care au determinat stres,a crescut capacitatea de atenţie și concentrare, a redus oboseala, anxietatea, neliniștea și agitaţia mai ales atunci când intensitatea lor a fost mică sau medie. De asemenea, a determinat creșterea capacităţii de memorare, îmbunătăţind performanţele școlare.
În afecţiunile cu intensitate medie și mare care au răspuns parţial la tratamentul cu Mentat, asocierea medicaţiei de tip alopat a fost bine tolerată și în general a necesitat administrarea unei doze mai mici din medicaţia alopată.
