{"id":6001,"date":"2016-09-13T14:32:30","date_gmt":"2016-09-13T14:32:30","guid":{"rendered":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/?p=6001"},"modified":"2016-09-13T14:32:30","modified_gmt":"2016-09-13T14:32:30","slug":"diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/","title":{"rendered":"Diferen\u021bierea cardiomiopatiilor prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103"},"content":{"rendered":"<p><strong>Cardiomiopatiile prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\u00a0(CMR)<\/strong><\/p>\n<p>Cardiomiopatiile primare \u2013 CMP \u2013 sunt diagnosticate prin excluderea altor patologii cardiace. Cardiopatiile secundare sau specifice sunt definite ca boli miocardice cu origine specific\u0103 \u2013 ischemic\u0103, hipertensiv\u0103, inflamatorie. Identificarea etiologiei pentru cardiomiopatiile non-ischemice este deseori dificil\u0103 \u0219i suboptimal\u0103 atunci c\u00e2nd se utilizeaz\u0103 tehnici conven\u021bionale de imagistic\u0103 \u0219i test\u0103ri invazive.<br \/>\nO cale de investigare standard se bazeaz\u0103 pe un istoric detaliat al pacientului, EKG, ecocardiografie transtoracic\u0103, monitorizare prin holter, testare pe banda de alergare \u0219i angiografie invaziv\u0103. Aceste teste produc deseori un diagnostic clar, de exemplu boal\u0103 arterial\u0103 coronarian\u0103, valvulopatie, cardiomiopatie dilatativ\u0103 sau cardiomiopatie hipertrofic\u0103. Cu toate acestea, stabilirea unui diagnostic de cardiomiopatie poate fi totu\u0219i dificil\u0103 \u0219i poate s\u0103 nu fie posibil\u0103 cu certitudine. \u00cen ultimii ani progresele \u00eenregistrate de rezonan\u021ba magnetic\u0103 cardiovascular\u0103 au inclus aceast\u0103 tehnic\u0103 \u00een protocoalele clinice de rutin\u0103. \u00centr-un singur studiu de doar 45-60 de minute CMR poate oferi informa\u021bii privind anatomia, func\u021bia, caracterizarea tisular\u0103, perfuzia \u0219i fluxul valvular. Aceast\u0103 tehnologie ajut\u0103 nu numai la stabilirea etiologiei \u0219i prezen\u021bei unui proces de cardiomiopatie, ci ofer\u0103 totodat\u0103 \u0219i un instrument imagistic pentru a monitoriza pacien\u021bii pe termen lung \u0219i pentru a ob\u021bine informa\u021bii asupra prognosticului.<br \/>\nExist\u0103 mai multe tehnici CMR care pot fi folosite \u00een evaluarea cardiomiopatiei. \u00cen prim\u0103 instan\u021b\u0103 se realizeaz\u0103 o evaluare detaliat\u0103 a anatomiei cardiace prin utilizarea unui protocol ce include cel pu\u021bin secven\u021ba HASTE \u00een plan axial, coronal \u0219i sagital, a c\u0103rei achizi\u021bie se poate finaliza \u00een aproximativ 3 minute. Aceast\u0103 prim\u0103 achizi\u021bie are rolul de a identifica precoce \u0219unturi importante, drenaj venos pulmonar anormal sau anomalii congenitale care pot explica dimensiunile cavitare crescute sugestive pentru cardiomiopatie. \u00cen mod alternativ se poate realiza o secven\u021b\u0103 morfologic\u0103 True-FISP in short axis la nivelul ventriculului st\u00e2ng \u0219i ventriculului drept de la baz\u0103 la apex, considerat\u0103 a fi \u201egolden standard\u201d pentru evaluarea cantitativ\u0103 a volumelor biventriculare \u0219i a func\u021biei . Evaluarea volumelor \u0219i a masei poate fi realizat\u0103 at\u00e2t prin m\u0103surarea manual\u0103 a volumelor epi- \u0219i endocardice \u00een diastol\u0103 \u0219i \u00een sistol\u0103 c\u00e2t \u0219i cu ajutorul unor softuri semiautomate .<br \/>\nPentru pacien\u021bii cu reducere func\u021bional\u0103 subtil\u0103 stabilit\u0103 prin ecocardiografie CMR poate stabili existen\u021ba unei disfunc\u021bii ventriculare cu o \u00eencredere mai mare datorit\u0103 disponibilit\u0103\u021bii valorilor normale care sunt corectate pentru v\u00e2rst\u0103, sex \u0219i suprafa\u021b\u0103 corporal\u0103.<br \/>\n\u00cen plus, pentru pacien\u021bii cu suspiciune de cardiomiopatie se pot realiza mai multe secven\u021be specializate:<br \/>\n\uf0d8 Secven\u021bele T1 \u0219i T2 turbo-spin echo sunt utile pentru a evalua pericardul atunci c\u00e2nd suspiciunea clinic\u0103 este de cardiomiopatie constrictiv\u0103 versus restrictiv\u0103.<br \/>\n\uf0d8 Secven\u021ba STIR cu protocol de tripl\u0103 inversie, ce suprim\u0103 semnalul gr\u0103sos, este o secven\u021b\u0103 T2 ponderat\u0103 utilizat\u0103 pentru a identifica zonele miocardice cu con\u021binut hidric crescut, ce indic\u0103 edem miocardic \u0219i inflama\u021bie, procese observate \u00een patologii precum miocardita acut\u0103 \u0219i infarctizarea miocardic\u0103 acut\u0103.<br \/>\n\uf0d8 Secven\u021bele T2* miocardice se utilizeaz\u0103 pentru a cuantifica fierul de la nivelul miocardului.<br \/>\n\uf0d8 Secven\u021bele realizate imediat (1-3 minute) dup\u0103 administrarea substan\u021bei de contrast permit depistarea trombilor intracardiaci, prin ob\u021binerea unei delimit\u0103ri optime \u00eentre s\u00e2ngele cu contrast \u0219i miocardul pe de o parte \u0219i trombusul necaptant pe de alt\u0103 parte.<br \/>\n\uf0d8 \u00cen plus, pentru a ob\u021bine imagini cu priz\u0103 de contrast tardiv\u0103 (LGE \u2013 late gadolinium enhancement) pentru care se utilizeaz\u0103 secven\u021be IR TurboFLASH (IR GRE) sau PSIR (phase-sensitive inversion recovery) acestea se realizeaz\u0103 la aproximativ 10 minute dup\u0103 administrarea contrastului (distan\u021ba dintre administrarea contrastului \u0219i achizi\u021bia imaginilor depinde de concentra\u021bia de gadolinium administrat, de regul\u0103 0,1-0,2 mmol\/kg corp). Prezen\u021ba de LGE indic\u0103 un intersti\u021biu miocardic anormal, cu fibroz\u0103 \u0219i infarctizare miocardic\u0103. \u00cen cardiomiopatia non-ischemic\u0103 exist\u0103 anumite tipare tipice de LGE care sunt foarte utile \u00een stabilirea etiologiei \u0219i \u00een oferirea unor informa\u021bii asupra prognosticului.<\/p>\n<p><strong>Cardiomiopatia dilatativ\u0103<\/strong><br \/>\nTermenul de cardiomiopatie dilatativ\u0103 este utilizat pentru a face referire la pacien\u021bii cu disfunc\u021bie sistolic\u0103, cord dilatat \u0219i o cauz\u0103 ce porne\u0219te de la o disfunc\u021bie muscular\u0103 care nu a ap\u0103rut \u00een urma unor diverse manifest\u0103ri ale bolii coronariene. Pentru mul\u021bi pacien\u021bi care se prezint\u0103 cu disfunc\u021bie sistolic\u0103 \u0219i cardiomegalie, este important s\u0103 se exclud\u0103 suspiciunea de boal\u0103 arterial\u0103 coronarian\u0103 (BAC) \u00eentruc\u00e2t aceasta are un impact semnificativ asupra prognosticului \u0219i strategiilor de tratament. Exist\u0103 studii care folosesc LGE ca un nou test non-invaziv pentru a stabili dac\u0103 disfunc\u021bia VS este de etiologie ischemic\u0103. \u00cen absen\u021ba LGE \u00een cazul pacien\u021bilor cu cord dilatat, o etiologie ischemic\u0103 este extrem de improbabil\u0103 (97% valoare predictiv\u0103 negativ\u0103), iar \u00een prezen\u021ba unei etiologii ischemice extensia LGE se coreleaz\u0103 cu gradul de severitate al BAC de baz\u0103. \u00cen schimb, pacien\u021bii cu artere coronare normale evaluate prin angiografie \u0219i disfunc\u021bie de VS pot avea totu\u0219i o etiologie ischemic\u0103 pentru disfunc\u021bie de VS (tromboz\u0103 pe o plac\u0103 de baz\u0103 non-stenotic\u0103, sau embolie \u00een p\u00e2n\u0103 la 13% din indivizi), \u0219i este posibil s\u0103 nu fi fost diagnosticat adecvat cu cardiomiopatie dilatativ\u0103.<br \/>\nRezultatele tehnicii LGE ca metod\u0103 non invaziv\u0103 pentru diferen\u021bierea cardiomiopatiei ischemice \u0219i dilatative sunt superioare celorlalte tehnici datorit\u0103 faptului c\u0103 substratul miocardic poate fi evaluat printr-o astfel de rezolu\u021bie \u00eenalt\u0103. \u00cen plus, CMR este superioar\u0103 tehnicilor nucleare scintigrafice pentru a diferen\u021bia etiologia non ischemic\u0103 de cea ischemic\u0103. CMR nu este limitat\u0103 de artefactele de atenuare care genereaz\u0103 rezultate fals pozitive pentru prezen\u021ba infarctiz\u0103rii miocardice. Studii comparative \u00eentre SPECT \u0219i perfuzia CMR au demonstrat \u0219i faptul c\u0103 CMR poate identifica mai bine infarctiz\u0103rile miocardice de mici dimensiuni comparativ cu tehnicile nucleare. Totodat\u0103 perfuzia poate fi evaluat\u0103 prin ambele tehnici pentru a identifica ischemia, \u00eens\u0103 CMR are o rezolu\u021bie spa\u021bial\u0103 superioar\u0103 \u0219i ofer\u0103 valori ale sensibilit\u0103\u021bii \u0219i specificit\u0103\u021bii care variaz\u0103 \u00eentre 83% \u0219i 95% \u0219i respectiv 53% \u0219i 95%.<br \/>\nFibroza miocardic\u0103, \u00eentr-un tipar non-infarct, se observ\u0103 la 30% dintre pacien\u021bii cu cardiomiopatie dilatativ\u0103 (CMD), tipic cu distribu\u021bie septal\u0103 parietal\u0103 median\u0103. Prezen\u021ba de fibroz\u0103 are implica\u021bii prognostice importante, \u00eentruc\u00e2t prezen\u021ba fibrozei \u00een peretele central \u00een cazul CMD se asociaz\u0103 unui risc crescut de moarte subit\u0103 de origine cardiac\u0103 \u0219i tahicardie ventricular\u0103 (TV), independent de al\u021bi markeri tradi\u021bionali de risc crescut. Aceste constat\u0103ri pot sugera, de asemenea, c\u0103 CMR poate fi utilizat\u0103 pentru o mai bun\u0103 identificare a pacien\u021bilor ce necesit\u0103 introducerea unui defibrilator implantabil.<br \/>\nConform celor subliniate mai sus, CMR reprezint\u0103 metoda standard de referin\u021b\u0103 pentru evaluarea volumelor \u0219i func\u021biei miocardice. Variabilitatea interstudii \u0219i interobservatori este de sub 5%, fapt ce face ca aceast\u0103 tehnic\u0103 s\u0103 fie precis\u0103 pentru detectarea unor reduceri subtile ale func\u021biei ventriculare.<\/p>\n<p><strong>Talasemia<\/strong><br \/>\nInsuficien\u021ba cardiac\u0103 din cauza supra\u00eenc\u0103rc\u0103rii cu fier reprezint\u0103 principala cauz\u0103 de deces la pacien\u021bii cu talasemie, reprezent\u00e2nd cauza pentru aproximativ 71% din toate cazurile de deces, 50% dintre ace\u0219ti pacien\u021bi deced\u00e2nd \u00eenainte de 35 ani, \u00een ciuda terapiei de chelare a fierului. Aceast\u0103 form\u0103 de cardiomiopatie este reversibil\u0103, \u00eens\u0103 este nevoie de un tratament intensiv de chelare a fierului pentru a \u00eendep\u0103rta depunerile de fier de la nivel miocardic. Din p\u0103cate, atunci c\u00e2nd simptomele de insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103 apar \u00een cazurile de cardiomiopatie secundar\u0103 supra\u00eenc\u0103rc\u0103rii cu fier, prognosticul este unul extrem de nefavorabil. \u00cen trecut, depozitele totale de fier din corp \u0219i aproximarea \u00eenc\u0103rc\u0103rii cu fier la nivel miocardic erau evaluate prin nivelele feritinei serice \u0219i prin biopsia ficatului \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, ace\u0219ti parametri erau utiliza\u021bi \u0219i pentru a monitoriza succesul sau e\u0219ecul terapiei prin chelare. \u00cen prezent este recunoscut faptul c\u0103 exist\u0103 o discordan\u021b\u0103 marcant\u0103 \u00eentre detec\u021bia precoce a marc\u0103rii \u00eenc\u0103rc\u0103rii cu fier la nivel hepatic \u0219i la nivel cardiac, pentru fierul de la nivel miocardic utiliz\u00e2nd tehnicile conven\u021bionale. Din anul 2000 o nou\u0103 tehnic\u0103 CMR a putut aborda aceast\u0103 problem\u0103. T2* este un parametru de relaxare evaluat prin CMR, care apare \u00een principal de la nivelul neomogenit\u0103\u021bilor locale ale c\u00e2mpului magnetic, care sunt crescute prin depunerile particulelor de fier. Acest parametru este reproductibil \u0219i se coreleaz\u0103 cu depozitele de fier hepatice \u0219i miocardice. Astfel de depozite se pot investiga imagistic \u0219i pot fi cuantificate la nivelul cordului folosind tehnici ecou de gradient. Nu exist\u0103 o alt\u0103 metod\u0103 mai bun\u0103 de cuantificare a con\u021binutului de fier miocardic fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 nou\u0103 tehnic\u0103 CMR. Utilizarea secven\u021bei T2* a ar\u0103tat c\u0103 nu exist\u0103 nicio corelare util\u0103 din punct de vedere clinic \u00eentre fierul miocardic \u0219i fierul hepatic sau nivelele de feritin\u0103, confirm\u00e2nd c\u0103 recurgerea la ace\u0219ti parametri conven\u021bionali ca marker pentru \u00eenc\u0103rcare cu fier cardiac este nesigur\u0103. Nivelul de fier miocardic se coreleaz\u0103 direct cu severitatea disfunc\u021biei VS. Secven\u021ba T2* a fost utilizat\u0103 \u0219i pentru a monitoriza succesul terapiei de chelare.<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000\"><strong>Inflama\u021bia miocardic\u0103<\/strong><\/span><br \/>\n<strong>Miocardita viral\u0103, sarcoidoza, lupus sistemic eritematos (LES)<\/strong><br \/>\nCMR cu substan\u021b\u0103 de contrast (ceCMR) a fost utilizat\u0103 pentru detectarea inflama\u021biei miocardice timp de mul\u021bi ani. Recent au fost publicate corela\u021bii \u00eentre ceCMR \u0219i biopsia endomiocardic\u0103, inclusiv \u00een leg\u0103tur\u0103 cu severitatea patologiei. Prin explorarea capacit\u0103\u021bilor unice de caracterizare tisular\u0103 oferite de CMR s-a introdus o abordare multisecven\u021bial\u0103, care s-a dovedit a cre\u0219te acurate\u021bea imagisticii prin rezonan\u021b\u0103 magnetic\u0103 pentru a depista miocardita. Aceste secven\u021be includ:<br \/>\n\uf0d8 T2 fast spin echo pentru detec\u021bia edemului,<br \/>\n\uf0d8 T1 spin echo \u00eenainte \u0219i imediat dup\u0103 administrarea contrastului pentru a delimita spa\u021biul intersti\u021bial crescut \u0219i<br \/>\n\uf0d8 LGE pentru a vizualiza zonele de necroz\u0103.<\/p>\n<p>Prin aceast\u0103 abordare combinat\u0103 se diferen\u021biaz\u0103 daunele reversibile de cele ireversibile \u0219i permite \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 evaluarea statusului inflama\u021biei. Prin aplicarea unei abord\u0103ri similare s-a putut depista implicarea miocardic\u0103 \u00een sarcoidoz\u0103 chiar atunci c\u00e2nd func\u021bia ventriculului st\u00e2ng \u00eenc\u0103 prezervat\u0103.<br \/>\nPentru secven\u021bele T1 postcontrast se recomand\u0103 diferen\u021bierea fazei precoce de cea tardiv\u0103. Faza precoce include primele 4 minute dup\u0103 administrarea contrastului (perfuzia cardiac\u0103).<br \/>\nContrar \u201etiparului ischemic\u201d, LGE la pacien\u021bii cu miocardit\u0103 nu este localizat \u00een segmentele miocardice corespunz\u0103toare teritoriilor coronare, ci poate fi localizat subepicardiac sau intramiocardic. Totodat\u0103, potrivit unor studii recente, exist\u0103 chiar suspiciunea c\u0103 exist\u0103 o localizare predominant\u0103 pentru anumi\u021bi viru\u0219i \u00een special la nivelul segmentelor miocardice. LGE poate avea un aspect gri (fa\u021b\u0103 de alb) \u00een miocardit\u0103 \u0219i poate avea un aspect pete\u0219ial sau solid. LGE se poate reduce dimensional pe parcursul progresiei miocarditei \u2013 cu toate acestea, nu se \u0219tie \u00eenc\u0103 dac\u0103 diminuarea zonelor fibrotice diseminate, reducerea spa\u021biului intersti\u021bial (de ex. dup\u0103 edem) sau ambele provoac\u0103 acest fenomen. \u00centre timp tehnica CMR a fost util\u0103 din punct de vedere clinic pentru diagnosticarea miocarditei chiar dac\u0103 anumite aspecte r\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii.<\/p>\n<p><strong>Cardiomiopatia hipertrofic\u0103<\/strong><br \/>\nEcocardiografia este utilizat\u0103 ca instrument de screening, \u00eens\u0103 recent s-a demonstrat c\u0103 hipertrofiile localizate apical \u0219i antero-lateral sunt sub-diagnosticate atunci c\u00e2nd se folose\u0219te tehnica ecografic\u0103. Aceasta are un posibil impact asupra stratific\u0103rii riscului \u0219i screening-ului pentru rude.<br \/>\n\u00cen CMR detec\u021bia \u0219i cuantificarea hipertrofiei poate fi realizat\u0103 u\u0219or prin aplicarea clipurilor cine (de ex. TrueFISP). Combinarea acestora cu imaginile paralele (iPAT) permit o acoperire rapid\u0103 \u0219i semnificativ\u0103 a cordului. Protocolul de rutin\u0103 utilizat include secven\u021be standard pe axul lung \u0219i acoperire total\u0103 a axului scurt. Localizarea obstruc\u021biei poate fi vizualizat\u0103 ca o pierdere de semnal din cauza fluxului turbulent, iar dimensiunea c\u0103ii de ejec\u021bie a ventriculului st\u00e2ng poate fi m\u0103surat\u0103 prin aplicarea unor clipuri cine pentru calea de ejec\u021bie a ventriculului st\u00e2ng. Aceast\u0103 abordare nu este util\u0103 doar pentru diferen\u021bierea dintre formele obstructive de cele non obstructive, ci permite \u0219i \u00een\u021belegerea rela\u021biei dintre evolu\u021bia obstruc\u021biei \u0219i modific\u0103rile tisulare post-interven\u021bionale, de ex. dup\u0103 embolizare septal\u0103.<br \/>\nLGE \u00een cardiomiopatia hipertrofic\u0103 apare de regul\u0103 ca spoturi intramiocardice \u00een septul ventricular, la jonc\u021biunea ventriculului drept cu cel st\u00e2ng \u0219i se poate extinde ca zone pete\u0219iale de-a lungul \u00eentregului miocard hipertrofic. CMR este unic\u0103 prin posibilitatea sa de a corela simultan anomaliile morfologice \u00een cardiomiopatia hipertrofic\u0103 cu leziunea tisular\u0103 de baz\u0103, oferind astfel o caracterizare ampl\u0103 a fenotipului bolii \u0219i elucid\u00e2nd cauza hipertrofiei de ventricul st\u00e2ng. Aceste date nu sunt disponibile prin utilizarea altor tehnici non invazive care nu utilizeaz\u0103 radia\u021bii ionizante.<\/p>\n<p><strong>Amiloidoz\u0103<\/strong><br \/>\n\u00cen general, diagnosticul amiloidozei cardiace se face prin ecocardiografie, demonstr\u00e2nd hipertrofie de ventricul st\u00e2ng \u0219i disfunc\u021bie diastolic\u0103 \u00een diferite grade la stabilirea unui diagnostic histologic de amiloidoz\u0103 (de obicei din exteriorul cordului). Cu toate acestea, diagnosticarea este foarte dificil\u0103 \u00een prezen\u021ba unor altor factori de risc pentru hipertrofie de ventricul st\u00e2ng HVS). \u00cen schimb, CMR este o metod\u0103 fiabil\u0103 pentru diagnosticarea pl\u0103cii de amiloid cardiac prin prezen\u021ba unui tipar LGE tipic, care nu este observat \u00een alte patologii HVS, cu priz\u0103 de contrast extins\u0103 ce implic\u0103 cu predilec\u021bie subendocardul. Kinetica de wash-in \u0219i wash-out a gadoliniului este semnificativ anormal\u0103.<br \/>\nPrin urmare, tehnica LGE arat\u0103 \u00een mod tipic un volum sanguin negru. \u00centruc\u00e2t peretele central este relativ ferit \u00een septul ventricular, poate exista un tipar caracteristic \u201ezebr\u0103\u201d cu priz\u0103 de contrast subendocardial\u0103 a endocardului VS \u0219i VD. Alte caracteristici care sunt specifice pentru amiloidoza cardiac\u0103 includ un sept interatrial \u00eengro\u0219at \u0219i hipertrofie de perete liber AD. \u00cen mod semnificativ, LGE \u00een amiloidoz\u0103 nu este reprezentativ\u0103 pentru fibroz\u0103, ci pentru expansiunea intersti\u021bial\u0103 prin fibrile amiloide (protein\u0103). Mai recent s-a dovedit c\u0103 cinetica substan\u021bei de contrast prezice prognosticul. Tehnica CMR permite un diagnostic mai clar pentru amiloidoz\u0103 cardiac\u0103 f\u0103r\u0103 a necesita biopsie cardiac\u0103 \u0219i poate fi util\u0103 pentru monitorizarea schimb\u0103rilor seriate de-a lungul timpului prin noi tratamente.<\/p>\n<p><strong>Displazia\/cardiomiopatia aritmogen\u0103 de ventricul drept<\/strong><br \/>\nDAVD\/CAVD este o afec\u021biune genetic\u0103 cu risc de aritmii maligne \u0219i moarte subit\u0103 de origine cardiac\u0103 chiar \u0219i la pacien\u021bii tineri. Liniile directoare actuale necesit\u0103 un criteriu clinic, func\u021bional \u0219i morfologic pentru a diagnostica CAVD. Timp de mai mul\u021bi ani CMR a fost prezentat\u0103 \u00een manuale ca fiind o tehnic\u0103 adecvat\u0103 pentru diagnosticarea CAVD, \u00een special prin detec\u021bia infiltr\u0103rii gr\u0103soase a ventriculului drept (VD). Cu toate acestea, \u00een practica curent\u0103 real\u0103 aceast\u0103 tehnic\u0103 este mult mai complicat\u0103. \u00centr-adev\u0103r, este mai u\u0219or de vizualizat \u0219i de cuantificat VD prin aplicarea CMR dec\u00e2t prin utilizarea ecocardiografiei. Se prefer\u0103 orientarea \u00een plan axial \u0219i sagital fa\u021b\u0103 de abordarea clasic\u0103 a axului scurt, pentru o mai bun\u0103 delimitare a planului valvei tricuspide \u0219i a zonei c\u0103ii de ejec\u021bie. Din cauza pere\u021bilor mai sub\u021biri ai VD, reproductibilitatea volumului \u0219i m\u0103sur\u0103torile func\u021bionale \u00eenc\u0103 sunt sc\u0103zute fa\u021b\u0103 de cele pentru ventriculul st\u00e2ng.<\/p>\n<p><strong>Concluzie<\/strong><br \/>\nCMR permite nu numai diferen\u021bierea \u00eentre etiologia ischemic\u0103 de cea non-ischemic\u0103 pentru cardiomiopatie, ci \u0219i stabilirea etiologiei \u00een cadrul patologiilor non-ischemice: miocardit\u0103, amiloidoz\u0103, talasemie sau displazia aritmogen\u0103 de ventricul drept (DAVD). CMR permite o astfel de clasificare prin utilizarea unor multiple secven\u021be diferite care permit vizualizarea (\u0219i \u00een unele cazuri cuantificarea) alter\u0103rilor tisulare precum depozitele de fier, edem, fibroz\u0103 etc., av\u00e2nd o mare acurate\u021be diagnostic\u0103.<br \/>\nDe c\u00e2nd mai multe studii recente au ar\u0103tat valoarea CMR pentru evaluarea riscului pentru anumite tipuri de cardiomiopatii (de ex. pentru moarte subit\u0103 de origine cardiac\u0103 \u0219i TV \u00een cardiomiopatie hipertrofic\u0103 \u0219i cardiomiopatie dilatativ\u0103), CMR a fost utilizat\u0103 din ce \u00een ce mai mult pentru a asigura cel mai bun tratament pentru pacientul potrivit la momentul potrivit.<\/p>\n<p>Autor fizician medical Lumini\u021ba P\u0103un<\/p>\n<p>MEDINST Diagnostic Rom\u00e2no-German<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6002\" src=\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo-300x90.jpg\" alt=\"logo\" width=\"300\" height=\"90\" \/><\/a><\/p>\n<p>Medinst Diagnostic Rom\u00e2no-German func\u021bioneaz\u0103 din anul 1997 \u00een cadrul Institutului Na\u021bional de Neurologie \u0219i Boli Neurovasculare Bucure\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cardiomiopatiile prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\u00a0(CMR) Cardiomiopatiile primare \u2013 CMP \u2013 sunt diagnosticate prin excluderea altor patologii cardiace. Cardiopatiile secundare sau specifice sunt definite ca boli miocardice cu origine specific\u0103 \u2013 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[33,81],"tags":[571,173,568,572,570,442,569],"class_list":["post-6001","post","type-post","status-publish","format-standard","category-articole","category-cardiologie","tag-amiolidoza","tag-cardiologie","tag-cardiomiopatie","tag-displazie","tag-inflamatie-miocardica","tag-medinst","tag-talasemie"],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v27.0 - https:\/\/yoast.com\/product\/yoast-seo-wordpress\/ -->\n<title>Cardiomiopatiile prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Cardiomiopatiile prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Jurmed - Medici\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2016-09-13T14:32:30+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo-300x90.jpg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"costelv\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"costelv\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"13 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/\"},\"author\":{\"name\":\"costelv\",\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#\/schema\/person\/d32bd0fe3243bb12082045e5e5635d2d\"},\"headline\":\"Diferen\u021bierea cardiomiopatiilor prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\",\"datePublished\":\"2016-09-13T14:32:30+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/\"},\"wordCount\":2623,\"commentCount\":0,\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo-300x90.jpg\",\"keywords\":[\"amiolidoza\",\"cardiologie\",\"cardiomiopatie\",\"displazie\",\"inflamatie miocardica\",\"Medinst\",\"talasemie\"],\"articleSection\":[\"Articole\",\"Cardiologie\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/\",\"url\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/\",\"name\":\"Cardiomiopatiile prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo-300x90.jpg\",\"datePublished\":\"2016-09-13T14:32:30+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#\/schema\/person\/d32bd0fe3243bb12082045e5e5635d2d\"},\"description\":\"Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo.jpg\",\"width\":300,\"height\":90},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Diferen\u021bierea cardiomiopatiilor prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#website\",\"url\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/\",\"name\":\"Jurmed - Medici\",\"description\":\"JURMED \u2013 Jurnal de Sanatate este o publicatie lunara de informare si preventie medicala. Revista si site-ul au un continut bogat de articole si informatii cu adresabilitate catre publicul larg.\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#\/schema\/person\/d32bd0fe3243bb12082045e5e5635d2d\",\"name\":\"costelv\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/562bbd538aef9094eff6466c34ed9504fe82c1cb144e421d853e80c3b3d5a9f8?s=96&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/562bbd538aef9094eff6466c34ed9504fe82c1cb144e421d853e80c3b3d5a9f8?s=96&r=g\",\"caption\":\"costelv\"},\"url\":\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/author\/costelvoicu\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Cardiomiopatiile prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103","description":"Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Cardiomiopatiile prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103","og_description":"Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103","og_url":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/","og_site_name":"Jurmed - Medici","article_published_time":"2016-09-13T14:32:30+00:00","og_image":[{"url":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo-300x90.jpg","type":"","width":"","height":""}],"author":"costelv","twitter_misc":{"Scris de":"costelv","Timp estimat pentru citire":"13 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/"},"author":{"name":"costelv","@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#\/schema\/person\/d32bd0fe3243bb12082045e5e5635d2d"},"headline":"Diferen\u021bierea cardiomiopatiilor prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103","datePublished":"2016-09-13T14:32:30+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/"},"wordCount":2623,"commentCount":0,"image":{"@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo-300x90.jpg","keywords":["amiolidoza","cardiologie","cardiomiopatie","displazie","inflamatie miocardica","Medinst","talasemie"],"articleSection":["Articole","Cardiologie"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/","url":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/","name":"Cardiomiopatiile prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103","isPartOf":{"@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo-300x90.jpg","datePublished":"2016-09-13T14:32:30+00:00","author":{"@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#\/schema\/person\/d32bd0fe3243bb12082045e5e5635d2d"},"description":"Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#primaryimage","url":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo.jpg","contentUrl":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2016\/09\/logo.jpg","width":300,"height":90},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/diferentierea-cardiomiopatiilor-prin-rezonanta-magnetica-cardiaca-cmr\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Diferen\u021bierea cardiomiopatiilor prin Rezonan\u021b\u0103 Magnetic\u0103 Cardiac\u0103"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#website","url":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/","name":"Jurmed - Medici","description":"JURMED \u2013 Jurnal de Sanatate este o publicatie lunara de informare si preventie medicala. Revista si site-ul au un continut bogat de articole si informatii cu adresabilitate catre publicul larg.","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#\/schema\/person\/d32bd0fe3243bb12082045e5e5635d2d","name":"costelv","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/562bbd538aef9094eff6466c34ed9504fe82c1cb144e421d853e80c3b3d5a9f8?s=96&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/562bbd538aef9094eff6466c34ed9504fe82c1cb144e421d853e80c3b3d5a9f8?s=96&r=g","caption":"costelv"},"url":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/author\/costelvoicu\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6001","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6001"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6001\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6004,"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6001\/revisions\/6004"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6001"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6001"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6001"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}