![\"\"](\"https:\/\/jurmed.ro\/medici\/wp-content\/uploads\/sites\/2\/2019\/09\/8028bb60-9a79-48aa-93d7-fccf28aaf52e-acum.jpg\")
<\/a><\/p>\nConf dr. Daniel Boda<\/strong>, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Rom\u00e2ne de Imuno- Dermatologie:<\/p>\n „Pentru prima oar\u0103 \u00een peisajul medical rom\u00e2nesc, o asocia\u021bie profesional\u0103 de imuno- dermatologie, adic\u0103 de clinic\u0103 medical\u0103, se asociaz\u0103 cu una de cercetare fundamental\u0103, de imunologie, pentru a aduce cele mai noi informa\u021bii referitoare la aceast\u0103 patologie, la ora actual\u0103. Au participat peste 300 de medici rom\u00e2ni din toat\u0103 \u021bara, 70 de speakeri rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini (din Grecia, Statele Unite ale Americii, Germania \u0219i Italia) \u0219i studen\u021bi la Medicin\u0103. Speakerii rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini au abordat teme extrem de importante \u00een imunologia clinic\u0103 \u0219i \u00een imuno- dermatologie. \u00cen plus, vineri i-am avut al\u0103turi pe colegii de la Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de Pediatrie Municipiul Bucure\u0219ti \u0219i de la Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Alergologie \u0219i Imunologie Clinic\u0103, ziua fiind dedicat\u0103 imuno- dermato- pediatriei, adic\u0103 patologiei cutanate imune a copilului \u0219i bolilor asociate: dermatita atopic\u0103, astm, leucemie acut\u0103 limfoblastic\u0103, mastocitoz\u0103 sau psoriazis. Speakerii din str\u0103in\u0103tate ne-au adus nout\u0103\u021bi privind metodele de detectare a celor mai importante dermatofite, importan\u021ba metabolismului \u0219i auto-metabolismului, leg\u0103tura dintre telomeri \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u0219i efectul genei HLA-C \u00een infec\u021bia cu HIV<\/em>” .<\/p>\n TEMATIC\u0102- News you can use!<\/strong><\/p>\n Cele mai frecvente manifest\u0103ri ale imunodeficien\u021bei comune variabile (CVID) sunt infec\u021biile respiratorii sau ale tractului gastrointestinal, mai put\u00e2nd ap\u0103rea enterite ale sistemului nervos cu enterovirusuri. La ele se adaug\u0103 si bron\u0219itele recurente, pneumoniile \u0219i, mai rar, hepatitele virale. „\u00cen schimb, exist\u0103 o serie de manifest\u0103ri neinfec\u021bioase la pacien\u021bii cu CVID. O parte dintre acestea prezint\u0103 la debut diaree, malabsorb\u021bie, sc\u0103dere ponderal\u0103. \u00cen plus, sunt din ce \u00een ce mai multe cazuri \u00een care cei cu astfel de afec\u021biuni au simptome suplimentare de hipersensitivitate, boli autoimune sau neoplasme. Totu\u0219i, indiferent de comorbidit\u0103\u021bi, este clar rolul major al terapiei de substitu\u021bie \u00een men\u021binerea unor parametri c\u00e2t mai apropia\u021bi de normal ai vie\u021bii pacientului<\/em>„, a\u00a0 explicat prof. dr. Victor Cristea<\/strong>, fost pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii de Imunologie din Rom\u00e2nia.<\/p>\n CVID este una dintre cele mai frecvente imunodeficien\u021be primare (IDP) ale adultului (1:25.000 \u2013 1:60.000), cu afectare egal\u0103 a celor dou\u0103 sexe. Debuteaz\u0103 mai frecvent la adul\u0163i dec\u00e2t la copii. Observa\u021biile clinice din ultimele decenii au ar\u0103tat c\u0103 multe persoane cu deficien\u021be imune au o via\u021b\u0103 relativ normal\u0103, f\u0103r\u0103 simptome evidente p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 50- 60 de ani. Dezvoltarea tehnicilor de biologie molecular\u0103, derularea studiilor randomizate \u0219i, \u00een special, ini\u021bierea de terapii eficiente au schimbat fundamental g\u00e2ndirea speciali\u0219tilor. Rata de supravie\u021buire \u0219i calitatea vie\u021bii celor afecta\u021bi de astfel de boli rare au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 semnificativ. \u00cen Rom\u00e2nia, pacien\u021bii cu CVID sunt trata\u021bi prin intermediul Programului na\u021bional de diagnostic si tratament pentru boli rare”, titlul „Interven\u021bii”: Interven\u021bia pentru asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor cu b.15) sindrom de imunodeficien\u021b\u0103 primar\u0103.<\/p>\n Ultimii ani au adus o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a melanomului care, din p\u0103cate, nu are simptome sistemice. „Un melanom descoperit t\u00e2rziu este o situa\u021bie foarte grav\u0103, pentru c\u0103 el disemineaz\u0103 rapid \u00een ganglionii limfatici. Deja asta \u00eenseamn\u0103 stadiul 3. \u00cen stadiul 4, se disemineaz\u0103 \u00een organe care nu au nici o leg\u0103tur\u0103 cu pielea, frecvent pulmonar \u0219i cerebral (melanomul este \u00eentrudit cu celula neuronal\u0103 \u0219i atunci metastaza respectiv\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te loc la nivel cerebral<\/em>„, atras aten\u021bia prof. dr. Monica Neagu<\/strong>, \u0219ef Laborator Imunologie, Institutul Na\u0163ional „Victor Babe\u0219”, pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii de Imunologie din Rom\u00e2nia (SIR) .<\/p>\n \u00cen afar\u0103 de metodele de preven\u021bie pe care le poate aplica fiecare persoan\u0103 \u00een parte, speciali\u0219tii ne-au prezentat tendin\u021bele actuale la nivel interna\u021bional: cuno\u0219tin\u021be prin intermediul aplica\u021biilor clinice ale terapiilor imune, combinarea celor mai noi terapii imune aprobate, dar \u0219i dezvoltarea de terapii noi \u0219i, mai ales, biomarkeri.<\/p>\n „Generarea unui r\u0103spuns imun antitumoral eficient clinic este, probabil, dependent\u0103 de manipularea cu succes a diferitelor procese imune. Tumorile umane sunt extrem de heterogene \u0219i adaptative. Rezultatele studiilor clinice \u0219i preclinice efectuate pe terapiile \u021binitite \u00een rezisten\u021ba tumoral\u0103 au ar\u0103tat c\u0103 tumorile trebuie atacate pe mai multe fronturi<\/em>„, a mai explicat specialistul.<\/p>\n Pre\u0219edintele Comisiei Europene J.C. Junker a atras aten\u021bia c\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i Italia sunt singurele \u021b\u0103ri din Uniunea European\u0103 \u00een care copiilor nu li se ofer\u0103 \u0219ansa unei vaccin\u0103ri \u0219i a eradic\u0103rii rujeolei. „Pre\u0219edintele Junker a publicat o scrisoare extrem de virulent\u0103 \u00eempotriva celor dou\u0103 \u021b\u0103ri, care sunt considerate singurele \u00een care exist\u0103 rujeol\u0103 \u0219i grip\u0103. Este paradoxal c\u0103 oamenii nu \u00ee\u0219i vaccineaz\u0103 copiii \u00eempotriva gripei \u0219i rujeolei, dar vin imediat la medic c\u00e2nd este vorba de vaccinul contra hepatitei C. Este vorba de educa\u021bie. Un singur om bolnav poate s\u0103 multiplice boala \u0219i s\u0103 o trimit\u0103 celor din jur<\/em>„, a atras aten\u021bia prof. dr. Victor Cristea<\/strong>.<\/p>\n Miza vaccin\u0103rii este de a induce memorie imunologic\u0103 \u0219i, evident, de a ob\u021bine anticorpi. „Noi dorim s\u0103 inducem un r\u0103spuns imun la care s\u0103 participe limfocitele T, astfel \u00eenc\u00e2t, la un nou contact cu antigenul, limfocitele s\u0103 poat\u0103 genera un r\u0103spuns imun secundar \u0219i eficient<\/em>„, a explicat prof. dr. Petru Cianga<\/strong>, Laboratorul de Imunologie, Spitalul „Sf. Spiridon”, Ia\u0219i.<\/p>\n Participan\u021bii la Sesiunea plenar\u0103 „Vaccinuri<\/strong>” au dezb\u0103tut o tem\u0103 extrem de actual\u0103, \u0219i anume epidemia de rujeol\u0103 cu care Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 din 2016 \u00eencoace. Potrivit dr. C\u0103t\u0103lina Pascu<\/strong>, INCDMM „Cantacuzino”, „\u00een aceast\u0103 perioad\u0103\u00a0 au fost confirmate 5.968 de cazuri prin identificarea prezen\u0163ei anticorpilor IgM specifici prin Elisa \u015fi\/ sau detectarea prezen\u0163ei virusului rujeolei prin qRT-PCR. Rezultatele pentru 5.663 (94,8%) au fost pozitive doar prin detec\u0163ie IgM. \u00cen plus, 2 cazuri de PCR pozitive cu IgM negativ au sugerat fie e\u0219ecul secundar al vaccinului, fie reinfec\u021bia<\/em>„.<\/p>\n Principala modalitate de prevenire a rujeolei const\u0103 \u00een vaccinare (contraindicat\u0103 \u00een perioada de sarcin\u0103 sau la persoanele care sunt imunodeprimate). \u00cen Rom\u00e2nia, vaccinarea se poate realiza cu ajutorul vaccinului R.O.R ce ofer\u0103 protec\u021bie fa\u021b\u0103 de trei boli: rujeola, oreion \u0219i rubeol\u0103. CDC (Centrul pentru Preven\u021bia \u0219i Controlul Bolilor din SUA) recomand\u0103 2 doze de vaccin ROR \u00een cazul copiilor: prima doz\u0103 la v\u00e2rsta de 12-15 luni, a doua doz\u0103 la 4-6 ani.\u00a0 Rujeola poate avea complica\u021bii grave cum ar fi surditate, orbire, probleme neurologice severe \u00een cazul panencefalitei sclerozante subacute (PESS) care apare \u00een aproximativ 1 din 1000 de cazuri. Aceast\u0103 boal\u0103 degenerativ\u0103 a creierului apare la c\u00e2teva luni sau ani \u0219i poate conduce la deces (5- 30%) sau la tulbur\u0103ri permanente la aproximativ 30% dintre supravie\u021buitori.<\/p>\n Cancerul este vindecabil, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u0219i o bun\u0103 component\u0103 de imunoterapie, a atras aten\u021bia prof. dr. Ileana Constantinescu<\/strong>, Centrul de Imunogenetic\u0103 \u0219i Virusologie, Institutul Clinic Fundeni, unitate \u00een care are loc prima evaluare, imunologic\u0103 \u0219i virusologic\u0103, a candida\u021bilor pentru transplant. „Analizele imunologice pe care le efectu\u0103m sunt cruciale: cu c\u00e2t potrive\u0219ti mai bine alelele HLA ale donatorului cu ale receptorului, cu at\u00e2t pacientul nu face reject post \u2013transplant, are o calitate a vie\u021bii mai bun\u0103, se integreaz\u0103 mai repede \u00een via\u021ba social\u0103 \u0219i profesional\u0103, ia mai pu\u021bin\u0103 imunosupresie, care are o serie de reac\u021bii adverse, etc. Prin activitatea noastr\u0103 de imunologie de transplant dorim s\u0103 contribuim la c\u00e2t mai multe proceduri de transplant, at\u00e2t de organ solid, c\u00e2t \u0219i de celule stem hematopoietice periferice \u0219i centrale. Vrem s\u0103 muncim \u0219i mai mult pentru Registrul de donatori de m\u0103duv\u0103, pentru ca un num\u0103r c\u00e2t mai mare de rom\u00e2ni s\u0103 poat\u0103 beneficia de un donator compatibil<\/em>„, a spus specialistul.<\/p>\n Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a anun\u021bat c\u0103 va reorganiza activitatea de transplant din Rom\u00e2nia cu fonduri de la Uniunea European\u0103. Vor fi utilizate peste 15,6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului Na\u021bional de Transplant, actualizarea ghidurilor \u0219i protocoalelor din domeniu, dar \u0219i sistematizarea si simplificarea legisla\u021biei de transplant. Transplantul de celule stem hematopietice are indica\u021bie \u00een toate malignit\u0103\u021bile hematologice \u0219i \u00een anemiile efractare la tratament. \u00cen Institutul Clinic Fundeni au loc, \u00een fiecare an, aproximativ 200 de allotransplanturi \u0219i aproximativ 100 de transplanturi de organ solid.<\/p>\n Psoriazisul pediatric prezint\u0103 multiple provoc\u0103ri: aspecte clinice specifice pe categorii de v\u00e2rst\u0103; evolu\u021bie cronic\u0103 cu modific\u0103ri clinice specifice; multiple op\u021biuni terapeutice aprobate pentru adul\u021bi, nestudiate pe popula\u021bia pediatric\u0103; absen\u021ba ghidurilor clinice \u0219i terapeutice; impactul psihosocial cu implica\u021bii mai severe, comparativ cu popula\u021bia adult\u0103.<\/p>\n Psoriazisul vulgar pediatric este o afec\u021biune des \u00eent\u00e2lnit\u0103, unul din trei adul\u021bi cu aceast\u0103 boal\u0103 av\u00e2nd-o \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Inciden\u021ba cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta: aproximativ 0.55% la grupa de v\u00e2rst\u0103 0-9 ani \u0219i 1.37% la grupa de v\u00e2rst\u0103 10-19 ani. Prevalen\u021ba familial\u0103 a psoriazisului pediatric este mai mare\u00a0 comparativ cu cea a psoriazisului cu debut la v\u00e2rsta adult\u0103-\u00a0 51.4% dintre pacien\u021bii pediatrici prezint\u0103 rude de gradul \u00eent\u00e2i afectate de psoriazis. Boala se asociaz\u0103 cu diferite comorbidit\u0103\u021bi metabolice (obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterial\u0103) \u0219i non-metabolice: atopie, epilepsie, vitiligo, alopecia areata, boala celiac\u0103.<\/p>\n „Forma pediatric\u0103 difer\u0103 de forma adul\u021bilor: asociaz\u0103 leziuni cu prurit important, mai pu\u021bin eritematoase \u0219i \u00eendurate, \u0219i cu scuam\u0103 mai sub\u021bire. Psoriazisul \u00een pl\u0103ci este cea mai frecvent\u0103 form\u0103 (52.6%), urmat\u0103 de forma gutat\u0103 (25.5%), pustuloas\u0103 (10.9%) \u0219i eritrodermic\u0103 (5.1%). Prevalen\u021ba artritei psoriazice la copii este de 1-10%, boala afect\u00e2nd \u00een special grupa de v\u00e2rst\u0103 9-12 ani. Prezen\u021ba sa este corelat\u0103 cu psoriazisul unghial. Manifest\u0103rile cutanate preced, adesea, afectarea articular\u0103. Copiii prezint\u0103 leziuni \u00een special \u00een zonele flexurale, fa\u021b\u0103, periauricular, iar zona scutecului este specific\u0103 sugarilor<\/em>„, a explicat prof. dr. Daciana Br\u0103ni\u0219teanu<\/strong>, UMF „Grigore T. Popa”, Ia\u0219i.<\/p>\n Despre infec\u021bia cu HPV (Human Papillomavirus) s-a discutat foarte mult, mai ales \u00een contextul apari\u021biei cancerului cervical la femei, exist\u00e2nd, la nivel mondial, ac\u021biuni de vaccinare a feti\u021belor pentru a se preveni infectarea mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103. \u00cens\u0103, HPV afecteaz\u0103 \u0219i b\u0103rba\u021bii \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i, de\u0219i la noi \u00een \u021bar\u0103 nu sunt raportate prea multe cazuri, virusul este responsabil pentru apari\u021bia cancerelor anale, peniene, ale cavit\u0103\u021bii bucale, ale uretrelor sau prostatei la b\u0103rba\u021bi, dar \u0219i altor tipuri de cancere, \u00een afar\u0103 de cervical, la femei. „Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een statistici, \u021b\u0103rile Europei Centrale \u0219i de Sud- Est par s\u0103 fie destul de <safe> din punct de vedere al cancerelor ano- genitale, altele dec\u00e2t cancerul cervical. \u00cen aceste \u021b\u0103ri nu exist\u0103 cazuri de cancer extra-cervical, cel pu\u021bin nu raportate, iar acest lucru ar trebui s\u0103 ne \u00eengrijoreze, pentru c\u0103 toate statisticile \u0219i toat\u0103 politica de s\u0103n\u0103tate referitoare la patologii \u021bintite au la baz\u0103 date epidemiologice. F\u0103r\u0103 acestea, nu avem ce face. Cancerul cervical nu este singurul care conteaz\u0103. Este, \u00eentr-adev\u0103r, cea mai frecvent\u0103 patologie oncologic\u0103 la sexul feminin la ora actual\u0103, dar \u00een deciziile de politic\u0103 sanitar\u0103 conteaz\u0103 tot tabloul. Trebue s\u0103 depunem eforturi pentru a avea imaginea real\u0103 a acestei patologii<\/em>„, a atras aten\u021bia conf. dr. Daniel Boda<\/strong>, pre\u0219edinte Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de Imuno- Dermatologie (ARID)<\/p>\n CDC estimeaz\u0103 c\u0103 HPV este responsabil pentru cele mai multe dintre noile infec\u021bii cu transmitere sexual\u0103. 90% dintre infec\u021biile cu HPV dispar de la sine \u00een decurs de doi ani, restul de 10% fiind infec\u021bii persistente. \u00cen Rom\u00e2nia, se estimeaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 aproximativ 500.000 de infec\u021bii persistente cu HPV.<\/p>\n \u00cen fiecare \u021besut din organism exist\u0103 celule stem proprii, dar care sunt dormande- c\u00e2nd au crescut, nu se mai multiplic\u0103. Iar speciali\u0219tii \u00ee\u0219i pun problema cum s\u0103 ajung\u0103 la ele \u0219i cum s\u0103 le trezeasc\u0103, iar dac\u0103 acest lucru este posibil, cum s\u0103 evite transformarea lor \u00een celule de care organismul nu are nevoie- celula stem fiind, prin defini\u021bie, o celul\u0103 care se poate transforma \u00een orice. A doua surs\u0103 de celule stem este ingineria genetic\u0103: se ia o celul\u0103 obi\u0219nuit\u0103, i se scoate nucleul (care este acela\u0219i \u00een toate celulele organismului) \u0219i se introduce \u00eentr-o celul\u0103 provenit\u0103 de la un embrion- o celul\u0103 care are aparatul de stem, care se va \u00eenmul\u021bi la nesf\u00e2r\u0219it \u0219i se va transforma \u00een orice. Acest lucru se poate realiza \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, a anun\u021bat conf. dr. Florian Berghea<\/strong>, UMF „Carol Davila” Bucure\u0219ti.<\/p>\n Ce se poate face cu celulele stem \u00een zona reumatismal\u0103? „Cel mai des se folosesc a\u0219a- numitele celule stem mezenchimale, care nu sunt ni\u0219te celule stem propriu- zise, adic\u0103 nu se \u00eenmul\u021besc la nesf\u00e2r\u0219it, ci se opresc dup\u0103 c\u00e2teva genera\u021bii. Cea mai bun\u0103 surs\u0103 de celule stem mezenchimale este, \u00een prezent, gr\u0103simea abdominal\u0103: se scot 30-40 ml care se prelucreaz\u0103 mecanic \u0219i pu\u021bin biochimic \u0219i se ob\u021bine fie o mixtur\u0103 de celule plus celule stem mezenchimale, fie pot fi separate, s\u0103 avem mai ales celule stem mezenchimale, care sunt mai active metabolic. Pot fi folosite \u00een artroz\u0103: \u00een aceea\u0219i procedur\u0103 chirurgical\u0103, se desface articula\u021bia pacientului, la care, de obicei, cartilajul este distrus. Buc\u0103\u021bile de cartilaj se taie \u0219i se toac\u0103 mecanic, se amestec\u0103 cu celule stem mezenchimale \u0219i cu un tip de lipici din fibrin\u0103, iar ceea ce rezult\u0103 se \u00eentinde pur \u0219i simplu pe osul care nu mai are cartilaj. Rezultatele de p\u00e2n\u0103 acum arat\u0103 c\u0103 ader\u0103 la os \u0219i se formeaz\u0103 un fel de cartilaj<\/em>„, a explicat conf. Berghea.<\/p>\n Astmul alergic, dermatita atopic\u0103, rinita alergic\u0103 pot avea terapii comune deoarece mecanismul patogenic este comun. \u00cen ultimii ani au ap\u0103rut din ce \u00een ce mai multe cazuri de astm \u0219i astm sever la copii dar, din fericire, \u0219i terapii biologice care s\u0103 permit\u0103 controlul bolii. „Astmul este o boal\u0103 heterogen\u0103, deoarece mecanismele care stau la baza lui sunt diferite. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, mecanismele imunologice care fundamenteaz\u0103 generarea astmului \u00eel \u00eempart \u00een eosinofilic (cu forma alergic\u0103 \u0219i non- alergic\u0103) \u0219i cel f\u0103r\u0103 eosinofile, mai pu\u021bin cunoscut. Astmul dificil de controlat este cel \u00een care tratamentul nu duce la controlul bolii dec\u00e2t la valori foarte mari de terapie \u0219i poate nici atunci, necesit\u0103 ad\u0103ugarea, ca antiinflamator, a corticosteroidului, cu toate efectele sale secundare, iar calitatea vie\u021bii persoane afectate este alterat\u0103 foarte mult. \u00cen cadrul acestui astm dificil exist\u0103 o categorie mic\u0103 \u00een procente de astm sever prezent \u0219i la 4,5% din copii \u0219i 10% din adul\u021bi. De\u0219i sunt pu\u021bini pacien\u021bi, costurile terapiei \u0219i controlului bolii sunt extrem de mari. La copii, astmul atopic poate fi sever de la debut \u0219i poate avea asociate multe comorbidit\u0103\u021bi care trebuie identificate \u0219i investigate. C\u00e2nd vorbim de medicina de precizie, diagnosticul fiind pus pe baza patogeniei, trebuie caracterizat fenotipul \u0219i trebuie trecut c\u0103tre endotip pe baza biomarkerilor \u2013 pentru a se putea identifica cea mai bun\u0103 terapie \u021bintit\u0103. Mai mult, exist\u0103 markeri care ne pot spune \u0219i care va fi evolu\u021bia bolii<\/em>„, a explicat prof. dr.\u00a0 Carmen Bunu Panaitescu<\/strong>, UMF Timi\u0219oara. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103 exist\u0103 fie \u00een cercetare, fie deja \u00een practic\u0103, o multitudine de terapii biologice bazate pe anticorpii monoclonali, care \u021bintesc mecanismul patogen esen\u021bial.<\/p>\n Pacien\u021bii cu o alergie demonstrat\u0103 la penicilin\u0103 au un risc crescut de apari\u021bie a unor organisme rezistente la tratament, infec\u021bii asociate \u00eengrijirii \u0219i e\u0219ec al tratamentului antibiotic, aceast\u0103 alergie fiind asociat\u0103 \u0219i cu un risc cu 14% mai mare de deces. Se pare, \u00eens\u0103, c\u0103 mai mult de 95% dintre persoanele cu o alergie „declarat\u0103” la penicilin\u0103 nu sunt alergice, de fapt. „\u00cen practica zilnic\u0103, diagnosticul hipersensibilit\u0103\u021bii la medicamente se bazeaz\u0103 numai pe istoricul medical, f\u0103r\u0103 o evaluare diagnostic\u0103. Testarea alergologic\u0103 anuleaz\u0103 hipersensibilitatea la medicamente \u00een aproximativ 90% dintre cazuri. Gold- standardul \u00een acest domeniu \u00eel reprezint\u0103 testele de provocare<\/em>„, a atras aten\u021bia conf. dr. Roxana Bumb\u0103cea<\/strong>, pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Alergologie \u0219i Imunologie Clinic\u0103.<\/p>\n \n NEWS FROM ABROAD Sesiunea sus\u021binut\u0103 de speakerii din str\u0103in\u0103tate – prof. dr. med. Joachim Seitz, prof. dr. Donato Zipeto \u0219i prof. Aristides Tsatsakis – a adus numeroase nout\u0103\u021bi din imunologie \u0219i studiile\u00a0 care au loc la nivel interna\u021bional.<\/p>\n Telomerii (regiune de ADN repetitiv situat la cap\u0103tul fiec\u0103rui cromozom liniar) se scurteaz\u0103 ori de c\u00e2te ori se divide celula, iar ritmul uzurii acestora reprezint\u0103 un marker al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u0219i al bolilor legate de v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103. Telomerii mai scur\u021bi sunt asocia\u021bi cu o inciden\u021b\u0103 crescut\u0103 a bolilor asociate v\u00e2rstei \u0219i a unei speran\u021be de via\u021b\u0103 mai mici. Procentul telomerilor scur\u021bi \u0219i rata de descre\u0219tere sunt predictori ai longevit\u0103\u021bii la mamifere. „Am dezvoltat o fi\u0219\u0103 semiautomat\u0103- BIOTEL- care poate genera statistici privind lungimea telomerilor individuali \u0219i ai grupurilor leucocitare, ceea ce ne poate ajuta la estimarea v\u00e2rstei biologice. \u00centr-un grup de 150 de indivizi, s-a descoperit c\u0103 v\u00e2rsta \u0219i sexul afecteaz\u0103 lungimea telomerilor \u0219i, mai ales, pe cea a telomerilor scur\u021bi. Studii clinice sunt \u00een derulare pentru a determina factorii care accelereaz\u0103 uzura telomerilor \u0219i a descoperi solu\u021bii anti- \u00eemb\u0103tr\u00e2nire. Un alt studiu recent, cu 47 de participan\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i, a ar\u0103tat c\u0103 suplimentarea cu nutrien\u021bi a fost asociat\u0103 cu telomeri mai lungi. Deci suplimentele nutritive pot fi benefice pentru men\u021binerea lungimii telomerilor, prin descre\u0219terea oxid\u0103rii \u0219i a inflama\u021biei cronice. De altfel, am \u0219i identificat c\u00e2teva molecule naturale care sporesc activitatea telomerazei (protein\u0103 asociat\u0103 cu rezisten\u021ba la procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a organismului)<\/em>„, a dezv\u0103luit prof. dr. Aristides Tsatsakis<\/strong>, director al Departamentului de Toxicologie \u0219i Medicin\u0103 Legal\u0103, Facultatea de Medicin\u0103, Universitatea din Creta, Heraklion.<\/p>\n Metabolismul are un rol foarte important \u00een apari\u021bia a numeroase boli, de la obezitate la afec\u021biuni oncologice \u0219i imunologice. Nutrien\u021bii au \u0219i eu un rol semnificativ, atunci c\u00e2nd sunt \u00een cantitate suficient\u0103, tot organismul func\u021bioneaz\u0103 corespunz\u0103tor, \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd sunt prea pu\u021bini, sistemul imun intr\u0103 \u00eentr-o stare de somnolen\u021b\u0103, situa\u021bie care se reg\u0103se\u0219te foarte des \u00een \u021b\u0103rile slab dezvoltate, \u00een care alimenta\u021bia este deficitar\u0103 \u00een astfel de substan\u021be. Efectele malnutri\u021biei copiilor asupra sistemului imun sunt numeroase: risc de sepsis (cu hipglicemie, hipotermie), atrofierea glandelor limfatice, a timusului \u0219i a amigdalelor, semnele tipice de infec\u021bie (leucocitoz\u0103 \u0219i febr\u0103) sunt de obicei absente, dar \u0219i probleme ale sistemului cardiovascular, tractului gastrointestinal, pielii \u0219i metabolismului. Prof. dr. med. Joachim Seitz<\/strong>, departamentul de Endocrinologie, Institutul Biochem, a prezentat dou\u0103 tipuri de boli ale malnutri\u021biei \u2013 Kwashiorkor \u0219i Marasmus, \u0219i diferen\u021bele dintre ele. Kwashiorkor apare la copiii cu v\u00e2rsta \u00eentre 6 luni \u0219i 3 ani, a c\u0103ror diet\u0103 este deficitar\u0103 \u00een proteine, \u0219i se manifest\u0103 prin ficat gras m\u0103rit, edem, coaste pu\u021bin proeminente, apetit sc\u0103zut, letargie \u0219i putere muscular\u0103 slab\u0103. Marasmus apare des la copiii mai mici de un an, din cauza deficitului de proteine \u0219i calorii, \u0219i se manifest\u0103 prin: coaste foarte preminente, stare de alert\u0103 \u0219i iritabilitate, foame pronun\u021bat\u0103, sc\u0103dere sever\u0103 a masei musculare. „Copiii malnutri\u021bi nu mor din cauza lipsei de anumite substan\u021be, ci din cauza infec\u021biilor \u0219i bolilor asociate. Imunologia este foarte important\u0103 \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, unde o treime dintre copii sunt subnutri\u021bi<\/em>„, a explicat prof. Seitz.<\/p>\n Care este leg\u0103tura dintre virusuri, boli neurologice, inflama\u021bie \u0219i imunologie? Prof. dr. Donato Zipeto<\/strong>, departamentul de Neuro\u0219tiin\u021be al Universit\u0103\u021bii din Verona, a vorbit despre infec\u021bia cu HIV-1, virusul care cauzeaz\u0103 SIDA. C\u00e2nd o persoan\u0103 este infectat\u0103 cu HIV, apare o faz\u0103 acut\u0103, dup\u0103 care sistemul imun controleaz\u0103 infec\u021bia, chiar \u0219i timp de c\u00e2\u021biva ani. \u00centre timp, sistemul imun este atacat \u0219i apar infec\u021biile oportunistice. Timpul care se scurge \u00eentre infec\u021biile primare \u0219i instalarea SIDA este diferit, unii ajung mai repede la stadiul SIDA, al\u021bii mai greu, \u00een decurs de c\u00e2\u021biva ani, iar „vinovat” ar fi factorul genetic, mai ales gena HLA-C. „Infec\u021bia cu HIV-1 induce apari\u021bia de lan\u021buri libere HLA-C pe suprafa\u021ba celulei. Absen\u021ba HLA-C descre\u0219te infectivitatea viral\u0103 a HIV-1. De asemenea, pacien\u021bii infecta\u021bi cu HIV-1 cu alele HL-C instabile pot avea un r\u0103spuns imun mai slab contra infec\u021biei, ar putea produce virioni cu o capacitate de infectare mai mare \u0219i, \u00een plus, ar putea suferi de boli neurocognitive din cauza neuroinflama\u021biei puternice<\/em>„, a explicat prof. Zipeto.<\/p>\n SIMPOZIOANE<\/strong><\/p>\n Conf. dr. Patricia Cristodor<\/strong> a prezentat beneficiile unui dispozitiv medical utilizat \u00een tratamentul sau prevenirea majorit\u0103\u021bii afec\u021biunilor musculare, ale articula\u021biilor sau limfatice. „Benzile kinesiologice sunt indicate mai ales \u00een medicina sportiv\u0103 pentru c\u0103 u\u0219ureaz\u0103 durerea, sus\u021bin mu\u0219chiul, \u00eendep\u0103rteaz\u0103 congestia limfatic\u0103, ajut\u0103 la pozi\u021bionarea corect\u0103 a mu\u0219chilor sau articula\u021biilor \u0219i accelereaz\u0103 vindecarea hematoamelor \u0219i contuziilor. Benzile se aplic\u0103 cu elonga\u021bie \u0219i tensiune maxim\u0103 pe mijloc, pe zona aleas\u0103 apoi se \u00eenc\u0103lzesc prin fric\u021biune cu m\u00e2na sau cu un dispozitiv special, pentru a le cre\u0219te aderen\u021ba pe piele<\/em>„, a explicat conf dr. Patricia Cristodor, UMV „Victor Babe\u0219” Timi\u0219oara.<\/p>\n Studiul Vein Direction, realizat de medicii de familie din Rom\u00e2nia, a ar\u0103tat c\u0103 primii 40 pacien\u021bi care intr\u0103 consecutiv \u00een cabinetul lor sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een 3 grupuri aproximativ egale: grupul celor care sunt diagnostica\u021bi \u0219i care au tratament pentru boal\u0103 venoas\u0103 cronic\u0103 (BVC), grupul celor diagnostica\u021bi cu BVC \u00een momentul vizitei \u0219i grupul celor care nu au primit diagnostic de BVC, dar au anumite senza\u021bii la nivelul picioarelor, care creeaz\u0103 disconfort. Raporat la popula\u021bia Rom\u00e2niei, peste 1,8 miioane persoane au senza\u021bia de picioare grele\/obosite. Aceast\u0103 senza\u021bie poate fi comb\u0103tut\u0103 cu ajutorul unui dermatocosmetic, cu condi\u021bia ca acesta s\u0103 se potriveasc\u0103 pielii \u0219i afec\u021biunii persoane respective. „Cele 3 beneficii al unui dermatoscometic sunt ac\u021biunea prelungit\u0103, efectul rapid \u0219i aplicarea u\u0219oar\u0103. Conteaz\u0103 \u0219i s\u0103 fie potrivit pentru pielea sensibil\u0103, mai ales pentru cea sensibil\u0103 la soare \u0219i s\u0103 men\u021bin\u0103 o piele fin\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103. Cedraflon este rezultatul a 4 ani de cercetare, fiind o crem\u0103 cu efect imediat pe baz\u0103 de l\u0103m\u00e2ie de Corsica (ce are propriet\u0103\u021bi antioxidante, de \u00eentinerire \u0219i revitalizante). Studiile au ar\u0103tat c\u0103 acest produs reduce senza\u021bia de picioare grele, obosite sau de picioare umflate<\/em>„, a spus prof. dr. Daciana Br\u0103ni\u0219teanu<\/strong>.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, 7 din 10 persoane sufer\u0103 de boala venoas\u0103 cronic\u0103, \u00eens\u0103 doar una din 4 se adreseaz\u0103 medicului. BVC este o boal\u0103 progresiv\u0103, inflamatorie, ce afecteaz\u0103 marcant calitatea vie\u021bii. „Managementul corect al pacientului cu BVC \u00eenseamn\u0103 un diagnostic active \u0219i precoce \u0219i un tratament eficient. Op\u021biunile de tratament recomandatre de ghidurile interna\u021bionale sunt: medicament venoactiv, scleroterapie, compresie, tratament venoactiv topic, tratament topic, tratament chirurgical. Detralex este un medicament venoactiv recomandat de ghidurile interna\u021bionale care previne evolu\u021bia bolii venoase cronice, reduce semnificativ simptomele deranjante (senza\u021bie de picioare grele, crampe musculare la nivelul gambelor, durere), edemul \u0219i disconfortul func\u021bional<\/em>„, a explicat conf. dr. Daniel Boda<\/strong>.<\/p>\n Prevalen\u021ba pacien\u021bilor cu durere cronic\u0103 non- oncologic\u0103 este de 20% \u00een Europa \u0219i de 26% \u00een SUA. \u00cen oncologie, durerea apare \u00een stadiile terminale la 70-90% dintre pacien\u021bi. Prevalen\u021ba global\u0103 a durerii cronice este de 50- 70%. \u00cen 78% dintre cazuri, durerea reprezint\u0103 principalul motiv pentru care pacien\u021bii merg la urgen\u021b\u0103. La nivel global, durerea afecteaz\u0103 sute de milioane de persoane, \u00eens\u0103 multe r\u0103m\u00e2n netratate sau sunt tratate insuficient. „Tratamentul corect al durerii acute poate preveni instalarea durerii cronice. Antiinflamatoarele r\u0103m\u00e2n cea mai des folosit\u0103 unealt\u0103 de combatere a durerii, \u00eens\u0103 terapiile adjuvante \u0219i complementare reprezint\u0103 o solu\u021bie pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea actului therapeutic. Terapia durerii presupune o specialitate complementar\u0103 care beneficiaz\u0103 de o echip\u0103 medical\u0103 complex care poate aborda \u00eentreaga patologie cauzatoare de durere. Ar trebuie s\u0103 existe doctori specializa\u021bi \u00een terapia durerii \u00een fiecare spital, ar trebui s\u0103 existe echipe multidisciplinare care s\u0103 aib\u0103 reumatolog, internist, anestezist, farmacist, psiholog \u0219i psihiatru<\/em>„, a sus\u021binut \u0219ef lucr\u0103ri dr. Nicu\u021ba Manolache<\/strong>, Universitatea Dun\u0103rea de Jos, Gala\u021bi.<\/p>\n Infec\u021biile fungice ale pielii, p\u0103rului sau unghiilor (dermatomicoze) afecteaz\u0103 aproximativ 25% din popula\u021bia lumii (aproximativ 1,5 miliarde persoane). 50% dintre diagnosticele vizuale sunt gre\u0219ite, pentru un diagnostic valid fiind esen\u021bial\u0103 dovada patogen\u0103. „Problema este c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu au existat standarde de diagnostic molecular. Acoperirea sc\u0103zut\u0103 a agen\u021bilor patogeni duce la un risc crescut de rezultate fals negative \u0219i la imposibilitatea de depistare a mucegaiurilor \u0219i ciupercilor. Rata mare de e\u0219ec \u00een determinarea speciilor de agen\u021bi patogeni apare din cauza evalu\u0103rii complicate \u0219i nestandardizate. Consecin\u021bele sunt: imposibilitatea instituirii unui tratament adecvat, risc crescut de recidiv\u0103 sau terapii inutile<\/em>„, a atras aten\u021bia dr. Markus Cavalar<\/strong>, \u0219ef sec\u021bie Diagnosticare infec\u021bioas\u0103 molecular\u0103, Euroimmun Medizinische Labodiagnostika AG. \u00cen prezent, pe pia\u021b\u0103 au ap\u0103rut teste specializate pentru HPV, infec\u021bii cu transmitere sexual\u0103 \u0219i dermatomicoze. EUROArray HPV \u2013 screening inovativ pentru HPV- detecteaz\u0103 complet \u0219i clasific\u0103 toate cele 30 de subtipuri relevante ale HPV anogenital, face distinc\u021bia \u00eentre tulpinile HPV cu risc \u00eenalt \u0219i cu risc sc\u0103zut, identific\u0103 cu precizie fiecare agent individual al unei infec\u021bii multiple, etc. EUROArray STI- determinarea infec\u021biilor cu transmitere sexual\u0103-\u00a0 detecteaz\u0103 11 agen\u021bi patogeni \u00een acela\u0219i timp, depisteaz\u0103 infec\u021biile asimptomatice sau pe cele cu simptome nedefinite, previne infertilitatea \u0219i avortul, etc.<\/p>\n Pacien\u021bii cu dermatit\u0103 atopic\u0103 moderat\u0103 spre sever\u0103, care nu au un control adecvat al bolii, se confrunt\u0103 cu o calitate sc\u0103zut\u0103 a vie\u021bii. Peste 90% resimt senza\u021bia de piele uscat\u0103 \u0219i\/sau solzoas\u0103 aproape \u00een permanen\u021b\u0103, mai mult de jumtate se confrunt\u0103 cu s\u00e2nger\u0103ri, iar leziunile pot fi asociate cu infec\u021bii grave ale pielii. \u00cen plus, dermatita atopic\u0103 sever\u0103 spre moderat\u0103 necontrolat\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 de prurit are, \u00een 61% dintre cazuri, devine de „netolerat”, dup\u0103 cum au raportat pacien\u021bii. Impactul negativ asupra calit\u0103\u021bii vie\u021bii acestor pacien\u021bi se manifest\u0103 prin probleme de somn, anxietate \u0219i despresie, toate conduc\u00e2nd spre o perturbare a vie\u021bii profesionale \u0219i sociale. „\u00cen dermatita atopic\u0103 sever\u0103 necontrolat\u0103\/inadecvat controlat\u0103, pacien\u021bii au nevoie d eterapii sistemice, inclusiv imunosupresoare sistemice cu spectru larg \u0219i corticosteroizi orali. Cu toate acestea, la 3 din 5 pacien\u021bi tratamentul nu ajut\u0103 \u00een controlul bolii. Dupixent, prima terapie biologic\u0103 pentru adul\u021bii cu dermatit\u0103 atopic\u0103 moderat\u0103 spre sever\u0103, poate fi utilizat la pacien\u021bii care s ecalific\u0103 pentru terapie sistemic\u0103. Studiile au ar\u0103tat c\u0103, dup\u0103 16 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de tratament, s-au redus problemele de somn, simptomele de despresie \u0219i anxietate ale pacien\u021bilor, cresc\u00e2nd semnificativ calitatea vie\u021bii<\/em>„, a\u00a0 explicat conf. dr. Daniel Boda<\/strong>.<\/p>\n \n Evenimentul a fost creditat EMC cu 23 credite pentru membrii CMR \u0219i 18 credite pentru membrii OBBCSSR. <\/em><\/p>\n Urm\u0103toarea edi\u021bie a Conferin\u021bei de Imuno-Onco-Dermatologie va avea loc \u00een perioada 20- 23 mai 2020.<\/strong><\/p>\n Management logistic & Comunicare<\/strong><\/p>\n \n Pentru mai multe informa\u021bii:<\/p>\n Valentina Grigore, Project Manager revista Politici de S\u0103n\u0103tate<\/p>\n Tel. 0740.931.161<\/p>\n e-mail: valentina.grigore@politicidesanatate.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Psoriazisul \u0219i mastocitoza la copii, bolile rare ale adul\u021bilor, melanomul cutanat, terapii biologice \u00een dermatita atopic\u0103 \u0219i astmul copiilor, bolile reumatismale, afec\u021biunile canceroase, nout\u0103\u021bi \u00een transplant \u0219i \u00een vaccinuri, informa\u021bii […]<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9151","post","type-post","status-publish","format-standard","category-stiri-noutati"],"yoast_head":"\n\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n<\/strong><\/p>\n\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n