• banner catena
  • Alimentația mamei în timpul alăptării

    Alăptarea este o alegere naturală pentru orice mamă, după cum laptele matern este alimentul ideal, cel mai bine tolerat și corect echilibrat nutrițional dintre toate ofertele de alimentație pentru nou-născut. Secreția lactată a unei femei cu un stil de viață echilibrat este, cu mici variații personale, de aproximativ 750 ml de lapte/zi în primele luni de alăptare și acest lucru duce la un consum caloric suplimentar pentru organismul mamei de aproximativ 500 kcal/zi.

    Recomandările în ceea ce privește alimentația mamei în timpul alaptarii constau în câteva reguli de bază și fără foarte multe restricții care să aducă un stres suplimentar proaspetei mamici:

    În primul rand, este necesara hidratarea mamei – lichidele joacă un rol decisiv în producția de lapte- cantitatea de lichide consumată trebuie să depășească 1,5 litri/zi preferabil din apă, ceaiuri și compoturi neîndulcite/slab îndulcite, supe de legume, sucuri naturale din fructe (cu moderație pentru că au aport caloric consistent prin zahărul fructelor conținute- deci nu pot fi consumate la liber). Dintre băuturi se impun precauții la consumul băuturilor alcoolice (în special cele rafinate, cu grade multe de tărie)- pot da somnolență bebelușului și retard neuro-motor dar și pentru băuturile energizante- cafea, ceai verde/ negru care pot agita sugarul (toate aceste băuturi trec în laptele matern și influențează evoluția și comportamentul bebelușului).

    Consumul de proteine animale – carne, pește, lapte/brânză, ou asigură necesarul de fier atât pentru mamă cât și pentru bebeluș (copii care sug la sân sunt mai puțin expuși la anemii feriprive datorită lactotransferinei din laptele matern care asigură o asimilare optimă a fierului pentru bebeluș). Mama beneficiază de ajutorul acestor proteine în perioada de alăptare și prin efectul de sațietate pe care îl dau în alimentația ei ( se satură cu porții mai mici de mâncare), și prin faptul că sunt componente esențiale în formarea hormonilor, enzimelor și anticorpilor, cu roluri decisive în asigurarea imunitășii și a bilanțului enzimatic și hormonal matern. Proteinele trebuie să reprezinte cam 15-20 % din aportul zilnic al mamei (între 80-100 grame proteine/zi).

    Pentru menținerea echilibrului calcic matern sursele de calciu care să furnizeze un aport zilnic de 1000-1200 mg de calciu sunt: produsele din lapte și derivatele de lapte (care sunt și surse proteice în același timp)- se recomandă să se evite cele care sunt degresate complet- gen 0,1% grăsime datorită conținutului foarte mic în calciu dar și cele foarte grase sunt de evitat-lactatele de oaie, bivoliță- pește 20-25% grăsime datorită aportului caloric foarte ridicat și se vor prefera cele de mijloc, între aceste două variante extreme. Alte surse importante de calciu: fructele oleaginoase și semințele (alune, nuci, fistic, migdale, caju, semintele de in, susan, mac, chia, dovleac – crude, neprăjite), legumele cu frunzele verzi (salata, andive, ștevie, lobodă, dragavei, spanac, frunze de pătrunjel, varză, fasole verde).

    Pentru o bună dezvoltare neurologică a fătului sunt recomandate în consumul zilnic matern surse de acizi grași esențiali (acid linoleic și alfa linoleic): peștele gras (somon, macrou, sardine, hering sau mourn) și uleiurile presate la rece, neprelucrate termic prin prpjire, folosite ca dressing la salate sau mâncăruri – ulei de germeni de grâu, semințe de struguri, măsline, etc. Sunt de evitat grăsimile animale consistente: carnea grasă, mezelurile tocate- (ex. salam, parizer, crenvuști), slănina, șoriciul, afumăturile, prăjelile. Aportul de grăsimi trebuie să reprezinte cam 25-30% din totalul zilnic ( 50- 60 grame grăsimi/zi).

    În ceea ce privește capcana glucidică – pentru foarte multe mămici această categorie de alimente este cea mai ,,prietenoasă,, dintre toate opțiunile alimentare zilnice – glucidele sunt gustoase, variate ca gust și miros: pâinea și derivatele din făină și zahăr – biscuiți, cereale, sticksuri, pufuleți, covrigi, produse de patiserie și cofetarie, pastele făinoase, derivatele din griș și mălai-mămaliga, dulciurile concentrate – ciocolata, înghețata, bomboanele, fructele în cantități mari – peste 500-750 grame/zi, cartofii, mazărea, fasolea boabe, lintea, năutul. Se recomandă moderație pentru toate acestea, ele fiind recomandate într-o proportie de aproximativ 50-55% ( 200-250 grame glucide/zi).

    Protecția împotriva constipației mamei o asigură legumele proaspete de sezon crude sau gătite cât mai dietetic – cuptor, abur, grill și fructele (cu moderație) prospete crude sau coapte sau sub formă de compoturi slab îndulcite. Fibrele conținute de legume și fructe stau la baza unei digestii corecte și împreună cu mișcarea zilnică – (recomandări de minim 50-60 minute/zi- de orice fel- mers mai alert, înot, alergat ușor – în funcție de toleranță și recomandările ginecologice post partum) sunt componentele esențiale ale dietei de recuperare de după naștere și revenirea la niște kilograme cât mai aproape de greutatea de dinainte de sarcină pentru mamă. Un ritm corect de slăbire pentru mămicile care alaptează este între 500-1000 de grame/săptămână, ideal 700-800 grame/săptămână (pentru a se asigura prezența lactației ) și presupune o alimentație echilibrată fără restricții calorice importante și o prezență zilnică a mișcării.

    Atenționări suplimentare sunt necesare de la caz la caz. Există bebeluși sensibili la modificări ale gustului laptelui matern sau cu discomfort digestiv – colici ca urmare a consumării de către mamă a unor alimente precum: ardei, piper, ceapă, usturoi, conopidă, praz, varză, mazăre, fasole boabe, linte, năut, țelină etc. și lista poate continua. Este însă o greșeală să se interzică cu desăvârșire prezența în alimentația mamei a acestor alimente, ele producând efecte neplăcute doar într-un număr redus de cazuri și trebuie făcută proba practică a lor – se testează pe rând în alimentația mamei și se observă efectele asupra bebelușului.

    Alte alimente trebuiesc evitate în timpul alaptarii:

    Fructe de mare și pește afumat, icre de pește- ar putea fi contaminate cu listeria (se pot consuma fructele de mare sau pește proaspăt ori decongelat – gătite la temperaturi optime). Peștele gras bogat în mercur: rechinul, peștele spadă, tonul roșu – de evitat.

    Ouă crude sau orice alte alimente care conțin ouă crude (salate, maioneze, înghețate și creme pentru prăjituri) ar trebui să fie evitate pentru a preveni infecția cu salmonela. Dacă produsele sunt preparate termic nu mai există contraindicații.

    Brânzeturi moi (Brie, Camembert, Roquefort, Feta, Gorgonzola și brânzeturile mexicane) cu excepția cazului în care este specificat clar pe etichetele produselor că sunt preparate din lapte pasteurizat. Listerioza poate apărea și în cazul consumului de lapte nepasteurizat (nefiert).

    Legume nespălate – se poate contacta toxoplasmoză.

    Carne crudă – carnea trebuie să fie suficient preparată termic. În caz contrar, carnea ar putea fi o sursă de salmonella, trichinella, toxoplasmoză sau chiar e-coli.

    Autor:  Dr. Luminița Florea

    Related Posts