Ficatul – numit „uzina organismului” de către europeni și „casa spiritului” de către orientali – este cel mai mare organ al corpului uman, fiind și „ laboratorul” organismului.
El are rolul central în metabolism dar și rol de filtru în detoxifierea organismului.
Obună funcţionare a ficatului presupune o alimentaţie corectă şi sănătoasă, ci un întreg regim de viaţă sănătos. Alte aspecte de care trebuie să avem grijă, pentru a ne menţine „în formă” sunt: un mod de viaţă echilibrat, respectarea unui orar corespunzător de masă, combinarea activitatii intelectuale cu cea fizică şi un orar de somn adecvat (7 ore).
Toate acestea, alături de recomandările alimentare şi menţinerea unei greutăţi corespunzătoare reprezintă premisele unui „ficat sănătos”. De evitat atât efortul fizic excesiv, cât şi sedentarismul. Amândouă pot influenţa negativ ficatul.
Trebuie avut grijă la alcool şi cafea: graniţa între uz şi abuz nu trebuie depăşită. Cafeaua în cantităţi moderate e considerată chiar hepatoprotectoare.
Medicamentele sau suplimentele nutritive luate fără prescripţie medicală si asocierea alcool – medicament duce la creşterea reacţiilor adverse toxice.
Există un mit al restricţiilor alimentare în cazul ficatului care, în mare parte, nu se justifică. Ghidul alimentar trebuie să fie echilibrul, cu înţelegerea diferenţei între uz şi abuz. Alimentaţia trebuie sa fie variată si să includă proteine (carne, lactate, ouă), legume şi fructe, produse de panificaţie, grăsimi vegetale. Excesele, atât în sens pozitiv, cât şi negativ, nu sunt recomandate. Trebuie evitat excesul de cărnuri grase, ouă, dulciuri concentrate si laptele gras, mesele copioase, cu abuz de grăsimi, proteine şi evident, consumul excesiv de alcool (se consideră consum netoxic – un pahar de vin pe zi).
Prelucrarea optimă a alimentelor este fierberea, coacerea, prepararea în abur sau pe grătar. Orele de masă fixe şi timpul suficient acordat servirii meselor – sunt deasemenea importante. Există o mare variabilitate individuală în ceea ce priveşte rezistenţa ficatului la diverse agresiuni alimentare. În cazul alcoolului – pentru femei, alcoolul este toxic în cantităţi de 2-3 ori mai mici decât în cazul bărbaţilor. Aceeaşi situaţie apare şi în cazul unei persoane care deja are o boală hepatică – indiferent de cauză. Steatoza hepatică non-alcoolică este legată frecvent de obezitate, diabet zaharat, hipercolesterolemie. În această afecţiune dieta şi sedentarismul au rol primordial.
Stresul – problemă majoră în societatea contemporană – intervine direct sau indirect (prin modificarea compor¬tamentului alimentar şi a modului de viaţă) în funcţia ficatului, fiind factor de agresiune suplimentar.
ATENȚIE: Ficatul „nu doare”- în sensul că afecţiunile specifice lui acţionează multă vreme fără simptome! Pacienții care acuză „dureri în partea dreaptă a abdomenului” le pun în legătură cu ficatul, dar cauza e adesea la colon sau vezica biliară.
La debutul bolii hepatice, singurele modificări sunt cele depistate prin consultul pacientului, modificarea analizelor specifice sau a ecografiei – recomandate de către specialist. Tardiv, apar semne nespecifice precum: oboseală, somnolenţă, greață, pierderea apetitului, scădere în greutate, discomfort abdominal, balonare, dureri articulare, uneori icter (îngălbenirea pielii şi ochilor), mărirea abdomenului (lichid în cavitatea abdominală), mâncărimi ale pielii, tremor.
Pentru depistarea precoce a afectării ficatului, a colecistului sau căilor biliare este utilă efectuarea anuală a unei ecografii abdominale și consultul clinic general care poate găsi ficat mărit, steluţe vasculare sau vânătăi la nivelul pielii. În situația diagnosticării unei boli hepatice, medicul de specialitate va indica terapie medicamentoasă dacă este cazul – și întotdeauna corectarea stilului de viață – alimentație și mișcare. Cu cât aceste măsuri sunt luate precoce și menținute mai mult timp, cu atât rezultatele obținute sunt vizibile și durabile.
