Cancerul de sân este cea mai comună formă de cancer diagnosticată în rândul femeilor, reprezentând 1 din 4 cazuri de cancer depistate la nivel mondial.
Cancerul de sân în statistici. Anul trecut erau confirmate peste 355.000 de cazuri de cancer de sân la nivelul Uniunii Europene, iar pe întreg continentul, conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 576.000. Tot anul trecut, peste 157.000 de femei pierdeau lupta cu această boală la nivel european, dintre care 92.000 din țările membre ale UE. Estimările Comisiei Europene spun că 1 din 11 femei din statele membre vor dezvolta cancer de sân până la vârsta de 74 de ani. Totuși, 21% din cazurile depistate în Europa au ca subiect femeile mai tinere de 50 de ani, în timp ce 35% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani. În Statele Unite ale Americii, incidența cancerului de sân a crescut cu 0,5% în fiecare an, din 2008 până în 2017. Cercetătorii americani se așteaptă ca cel puțin 43.000 de femei să piardă lupta cu cancerul de sân în 2021. În România, anul trecut, au fost descoperite peste 12.000 de cazuri de cancer de sân, iar aproape 4.000 au pierdut lupta cu boala. În ultimii 5 ani au fost descoperite la noi în țară peste 45.000 de astfel de cazuri. La nivel european, o moarte din 6 este cauzată de această boală.
Ce favorizează apariția bolii. Cancerul de sân este una dintre cele mai comune forme de cancer de pe glob, ratele sale de supraviețuire fiind în general bune, deoarece este o boală care, descoperită în stadii incipiente, poate fi tratată și vindecată. Există mai mulți factori de risc ai acestei boli. Spre exemplu, obezitatea sau alcoolismul sunt caracteristici ce pot influența apariția cancerului de sân, alături de o dieta necorespunzătoare. De asemenea, există studii ce au evidențiat faptul că între 5 și 10% din cazurile de cancer de sân au cauze genetice. Totodată, într-un document publicat de Europa Donna European Breast Cancer Coalition sunt amintite și cauzele sociologice ale apariției cancerului de sân, precum vârstele din ce în ce mai înaintate ale femeilor care dau naștere primului copil. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (SUA) a publicat un studiu prin care reiese că șansele de a dezvolta această afecțiune cresc în rândul femeilor ce au avut prima menstruație înainte de vârsta de 12 ani sau care au ajuns la menopauză după vârsta de 55 ani.
Simptome, ce trebuie să știm. Primul simptom al cancerului de sân, observat de majoritatea femeilor, este apariția unui nodul. Nodulii la sân, în general, nu sunt canceroși, dar dacă sunt sesizați, investigațiile medicale sunt imediat indicate.
Iată ce trebuie să vă trimită la un consult medical:
- depistarea unui nodul nedureros, cu suprafața neregulată, consistență dură (cel mai frecvent) și care anterior nu era;
- o modificare a dimensiunii sau a formei unuia sau a ambilor sâni, ori deformări sesizabile;
- scurgeri de lichid la nivelul mamelonului (mai ales cele unilaterale, spontane, hemoragice sau incolore);
- o umflătură nedureroasă în zona axilelor;
- piele roșie sau iritată, ori zone care arată precum coaja de portocală;
- roșeață (eritem) sau ulcerație de orice natură la nivelul mameloanelor;
- o schimbare a aspectului mamelonului, cum ar fi retracția acestuia.
Atenție, durerea de sân, localizată sau generală, nu este un semn al cancerului, fiind probabil efect al hormonilor feminini, dar dacă problema persistă și după ce trece perioada menstruală, vizita la medic este obligatorie.
Diagnostic. Screeningul este esențial. Cele mai frecvente simptome ale cancerului de sân sunt reprezentate de modificări ale sânului cum ar fi prezența unui nodul, modificări ale mamelonului, eliminarea unei secreții din sân sau modificări ale pielii la nivelul sânului. În aceste cazuri se impune evaluarea imediată a pacientei. Investigațiile inițiale pentru cancerul de sân sunt reprezentate de un examen fizic, insemnand atat consultul senologic cat si examenul clinic general, o serie de investigații imagistice specifice – mamografie și ecografie. În unele cazuri, poate fi necesara și o investigație imagistică suplimentară denumită rezonanță magnetică nucleara (cunoscută sub prescurtarea RMN). În cazul în care se depistează o tumoră suspectă, se efectuează o biopsie, adica se recoltează o probă de țesut pentru examenul anatomopatologic pentru a stabili cu certitudine diagnosticul și pentru a evalua profilul bolii înainte de planificarea oricărui tip de tratament. aAici trebuie să insist asupra faptului că nu trebuie să așteptăm un simptom ca sa ne prezentăm la medic; fiecare femeie ar trebui să aibă în vedere controlul periodic al sanilor pe care ar trebui să și-l programeze anual, poate chiar de două ori pe an. Screening-ul salvează vieți pentru că un cancer de sân diagnosticat devreme are foarte mari șanse să fie vindecat. Deci, verificarea periodică a sănătăţii sânilor sau screeningul cancerului de sân înseamnă identificarea apariţiei formelor incipiente de boală, înainte de a exista semne sau simptome evidente. Această abordare nu previne cancerul, dar identifică boala când este mai uşor de tratat sau când posibilitatea de vindecare este maximă. Pentru că un diagnostic corect este punctul esenţial de pornire pentru o terapie eficientă, se pot face şi alte teste: analize de sânge, teste genetice, identificarea prezenţei markerilor tumorali, stabilirea exactă a factorilor de proliferare, evaluări imagistice (CT) şi, uneori, scanarea ţesutului osos (structura cea mai vulnerabilă de a dezvolta metastaze în cancerul de sân).
Opțiuni de tratament. Tratamentul cancerului de sân depinde de cât de avansat este stadiul bolii (stadiul 0-IV) și de tipul cancerului. În tratamentul bolii se utilizează intervenția chirurgicală, radioterapia, chimioterapia, terapia endocrină și terapia țintită. Stadiul cancerului de sân se stabilește în funcție de dimensiunea tumorii, de afectarea ganglionilor limfatici și de răspândirea în afara sânului și a ganglionilor limfatici în alte regiuni ale organismului, conform sistemului TNM (o prescurtare provenită de la: T – tumoră, N – ganglioni limfatici, M – metastaze). Aceste informații sunt utilizate pentru a ajuta la luarea celei mai bune decizii în ceea ce privește tratamentul. Și prezența parametrilor (markerilor) biologici, inclusiv a receptorilor pentru hormoni și un receptor denumit HER2, ajută la stabilirea tratamentului de utilizat.
