Cancerul pulmonar ar putea fi depistat din vreme daca oamenii ar cunoaste simptomele si nu le-ar fi teama de diagnostic
- Peste 12.000 de romani sunt diagnosticati in fiecare an cu cancer pulmonar.¹
- Depistarea din vreme inseamna optiuni mai bune de tratament si o calitate mai buna a vietii.²
- Romanii intarzie sa mearga la medic pentru ca nu cunosc simptomele si le e teama de un diagnostic grav.
- Planul de 100 de zile – un ghid pentru primele o suta de zile de la diagnostic.
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din Romania, cauzeaza anual cele mai multe decese si cei mai multi ani de viaţa pierduti prin decese premature. Aceste statistici ar putea fi insa schimbate prin preventie (renuntarea la fumat) si imbunatatirea traseului pacientului, prin depistare precoce si initierea tratamentului cat mai rapid dupa diagnostic. Un cancer pulmonar depistat in stadii incipiente inseamna mai multe optiuni de tratament, mai multe sanse de supravietuire si o calitate mai buna a vietii.
In lipsa unor programe de screening pulmonar si a unui plan de actiune dedicat acestui tip de cancer, primul pas trebuie sa il faca pacientul (sau familia lui) – sa isi dea seama ca e ceva in neregula, sa recunoasca simptomele si sa mearga la medicul de familie.
„Poti lasa orice pe mai tarziu, mai putin sanatatea ta! Acesta este mesajul pe care vrem sa il transmitem prin campania Inspira Speranta, ajunsa la a patra editie.” spune Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Pacientilor cu Cancer din Romania (FABC).
Un studiu realizat in 2021 de Asociatia Asistentilor Medicali Comunitari si FABC pe 817 adulti din comunitati vulnerabile din judetele Botosani si Gorj arata ca motivele cele mai frecvente de prezentare intarziata la medic, peste doua saptamani de la aparitia simptomelor sunt:
- „Nu sunt sigur ca as putea sa imi dau seama ca este vorba de un simptom grav.” (70%)
- „Ar trebui sa treaca mai mult de doua saptamani ca sa consider ca este un simptom grav.” (61%)
- „Mi-e teama de ce o sa imi spuna medical.” (60%)
Al doilea pas revine medicilor de familie. Ei au la dispozitie un instrument util, riscograma, un set de 10 intrebari care masoara riscul crescut de cancer pulmonar. In baza acestuia, medicul de familie poate recomanda anumite analize si investigatii si poate da trimitere catre specialist pentru un diagnostic de precizie.
Din pacate, pandemia a ingreunat si mai mult accesul la serviciile medicale pentru cei cu boli pulmonare, iar numarul bronhoscopiilor a scazut la jumatate in unele centre oncologice in ultimii ani.
Din fericire, romanii pot beneficia de proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, menite sa detecteze boala in randul celor cu risc crescut si aparent sanatosi.
„Vom incepe in curand un proiect de screening pentru cancerul pulmonar, bazat pe tomografie computerizata cu doza mica de radiatii. Proiectul se va derula in judetul Calarasi, unde incidenta cancerelor bronhopulmonare este mare. Proiectul beneficiaza de finantare din partea Guvernului Norvegiei, iar acum suntem in etapa in care asteptam semnarea contractului de catre Ministerul Sanatatii.” spune Cezar Irimia, presedintele FABC.
Un proiect similar exista si la Institutul Oncologic Bucuresti (IOB). „Diagnosticarea precoce este esentiala in patologia oncologica, lucru deja cunoscut. In acest moment, in cadrul Institutului Oncologic Bucuresti realizam un program pilot pentru screeningul cancerului pulmonar. Este stiut faptul ca un program eficient, in ceea ce priveste cancerul pulmonar, determina un numar mai mare de pacienti care pot fi tratati chirurgical, in unele cazuri chiar minim invaziv. Un program de screening bazat pe low-dose CT, combinat cu chirurgia minim invaziva conduce la scaderea perioadei de recuperare a pacientului si, chiar daca este necesar un tratament adjuvant chimioterapic, el poate fi administrat mai rapid dupa rezectia minim-invaziva.” spune dr. Bogdan Tanase, medic specialist chirurgie toracica, managerul IOB.
Al treilea pas revine tot pacientului. Este despre documentarea despre boala lui si despre traseul medical pe care trebuie sa il parcurga.
Pacientul are acum la dispozitie un instrument important ce il poate sprijini pe traseul sau de la suspiciune la diagnostic si tratament. „Planul pentru primele 100 de zile” disponibil pe platforma onco-plan.ro il ajuta pe pacientul nou diagnosticat sa stie la ce sa se astepte in perioada urmatoare si sa planifice etapele pe care urmeaza sa le parcurga. Construit in jurul a sase piloni cheie, planul include o componenta de navigare prin sistemul de sanatate, ce ajuta la o mai buna intelegere a bolii, a serviciilor de sanatate de care are nevoie si a optiunilor de tratament. Un alt pilon este dedicat informatiilor despre nutritie, domeniu extrem de important in cazul pacientilor oncologici. Planul tine cont si de sprijinul psiho-oncologic de care are nevoie pacientul pentru se adapta cat mai uşor noii realitati, recomandand exercitii zilnice care sa il ajute sa adopte, in fiecare etapa a traiectoriei sale oncolgice, o gandire si o atitudine echilibrate. Nu in ultimul rand, Planul de 100 de zile ofera informatii despre drepturile pacientilor oncologici si sprijinul social de care pot beneficia. „Pacientii si apartinatorii trebuie sa gaseasca cat mai rapid informatii care sa le ofere o intelegere mai buna a bolii si optiunilor de tratament, sa ia decizii sub presiune, sa solicite cea mai buna ingrijire medicala si sa faca fata tuturor emotiilor. Totul intr-o perioada scurta de timp si intr-o realitate noua lor. Informatiile oferite de Planul de 100 de zile si planificarea tuturor pasilor care urmeaza cu ajutorul acestui instrument important pentru pacient sunt critice in aceasta perioada plina de provocari pentru pacient si familia acestuia”, spune Cezar Irimia, presedintele FABC.
Rata de supravietuire la 5 ani cu cancer pulmonar in Romania este de circa 11%, fata de media europeana de 15%. Factori importanti care contribuie la aceasta situatie sunt: diagnosticul tardiv, lipsa accesului in timp rezonabil la investigatii esentiale (bronhoscopie, tomografie computerizata), traseul medical complex, deseori neclar pe care pacientul cu suspiciune de cancer trebuie sa il parcurga etc.
„In Romania, este necesara cresterea accesului populaţiei la bronhoscopie. Medici calificaţi pentru efectuarea bronhoscopiilor sunt numerosi, mai ales din generatiile tinere si formam in continuare, an de an. Este nevoie de crearea unor laboratoare noi de bronhoscopie (cel puţin a unui laborator de bronhologie in fiecare judeţ), precum si de dotarea cu aparatura moderna a laboratoarelor de bronhologie existente. Totodata, aceste laboratoare existente sau nou create trebuie sa aiba personal medical suficient (de la medici si asistente medicale, la registratori si ingrijitoare) si sa fie conectate la posibilitatea asistarii de catre colegii ATI sau urgentisti, pentru ca multi dintre pacienti vin in stadii avansate ale bolii, cu boli multiple asociate, inclusiv afectiuni cardiace si alte boli pulmonare precum BPOC-ul sever. In acest fel, medicii bronhologi vor efectua in siguranta pentru pacientii lor bronhoscopiile, in primul rand biopsiile pentru confirmarea afectiunii. Totodata, este fundamental ca Laboratoarele de endoscopie buna sa fie conectate cu Laboratoarele de anatomie patologica si de biologie moleculara care trebuie sa fie usor accesibile pentru prelucrarea probelor prelevate la bronhoscopie; daca nu exista aceasta colaborare aferenta, acces facil la aceste laboratoare, efectuarea bronhoscopiilor nu are sens. Acum suntem impreuna: cei care construiesc politicile de sanatate, asociatiile profesionale ale medicilor si mai ales organizatiile pacientilor nostri. IMPREUNA VOM REALIZA MAI MULT.” spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog-bronholog, Presedintele Sectiunii de Cancer Pulmonar a Societatii Romane de Pneumologie.
„Desi cancerul pulmonar este perceput adesea ca o boala oncologica rapid fatala, rata de supravietuire la 5 ani este practic substantial mai mare la pacientii diagnosticati in stadii precoce, decat la cei diagnosticati in stadiu metastatic, de unde si importanta unui diagnostic precoce.⁷ Salutam promulgarea recenta de catre Parlament a Planului National de Control al Cancerului (PNCC), care include ca obiectiv un control mai bun al cancerului pulmonar. Pentru rezultate pe masura asteptarilor noastre este nevoie de o miscare la nivel national, de colaborare intre toti actorii care pot lua decizii si se pot implica in politici de sanatate, de implicarea fiecare cadru medical, a fiecarui individ.” spune Cezar Irimia, presedintele FABC.
„Optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar non-microcelular si reducerea timpului scurs de la primele simptome pana la diagnostic complet si precis, de la circa 6 luni (cat se intampla sa fie acum) la tinta de 2 luni stipulata in PNCC, ofera pacientului sansa maximizarii potentialului oferit de tratamentul precoce, inclusiv cel individualizat, in baza biomarkerilor. Nu sunt de neglijat nici beneficiile sociale si economice. Impactul pozitiv al acestei optimizari la nivelul societatii si al economiei, bazat pe implementarea medicinei personalizate in acord cu ghidurile internationale, este estimat la circa 50 de milioane de euro pe an.” spune dr. Marius Geanta, co-fondator al Centrului pentru Inovatie in Medicina.
Campania „Inspira Speranta” a ajuns in 2022 la a patra editie. Mesajul acestui an este Poti lasa orice pe mai tarziu, mai putin sanatatea ta! Campania este organizata de Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer si Societatea Romana de Pneumologie, in parteneriat cu Institutul Oncologic Bucuresti si sustinuta de MSD, Pacientul in direct si Pacientul 2.0.
DESPRE CANCERUL PULMONAR
Cancerul pulmonar reprezinta cresterea necontrolata a unor celule anormale la nivelul plamanilor³. Spre deosebire de celulele normale, celulele canceroase cresc fara ordine sau control, distrugand tesutul pulmonar sanatos din jurul lor. Aceste tipuri de tumori se numesc tumori maligne. Cand celulele canceroase se raspandesc, acestea impiedica functionarea corecta a organelor corpului.
In Romania, cancerul pulmonar se situeaza pe primul loc, atat ca numar de cazuri, cat si ca numar de decese in randul barbatilor si devine o cauza frecventa de mortalitate in randul femeilor, situandu-se pe locul 4, dupa cancerul de san, colorectal si cancerul de col uterin¹.
Cancerul de plamani este diagnosticat mai frecvent la persoanele de peste 65 de ani, dar poate aparea si la persoane mai tinere⁴.
Exista doua tipuri principale de cancer pulmonar:
- cancerul pulmonar fara celule mici (NSCLC) – este cel mai frecvent tip, reprezentand 80% din numarul total de cazuri de cancer pulmonar,
- cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC).
SIMPTOMELE CANCERULUI PULMONAR
- Tuse persistenta sau care se inrautateste in timp sau cu sange;
- Respiratie ingreunata;
- Durere persistenta in piept sau umar, care se agraveaza odata cu respiratia profunda, tuse sau ras;
- Infectii pulmonare repetate;
- Pierderea poftei de mancare;
- Pierderea in rapida in greutate;
- Senzatie de oboseala sau slabiciune, care dureaza mai mult de patru saptamani.
„Cel mai important lucru pe care trebuie sa il retina oamenii este ca daca tusesc cu sange sau tusesc de mai mult de trei saptamani, desi au luat un tratament, trebuie sa mearga la medicul de familie. Aceeasi recomandare este daca au cateva dintre celelalte simptome de mai sus.” spune Daciana Toma, medic de familie, vicepresedinta Societatii Nationale de Medicina Familiei.
FACTORI DE RISC
Fumatul este considerat principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar este intre 15% si 30% mai mare la fumatori, in raport cu cei care nu fumeaza. Acest risc creste cu numarul anilor de fumat si cu numarul de tigari fumate pe zi⁵.
- Alti factori de risc:
- Expunerea la radon, un gaz radioactiv;
- Expunerea la un mediu chimic in care sunt prezente substante precum azbestul sau arsenicul;
- Agenţi poluanţi;
- Fumatul pasiv;
- Boli pulmonare pre-existente;
- Istoric familial de tumori pulmonare.
CIFRE
- Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat in Romania -12.122 de cazuri pe an.¹
- Cancerul pulmonar este pe primul loc in topul deceselor prin cancer – 10.779 decese pe an.¹
- Cancerul pulmonar are cea mai ridicata povara a bolii – cei mai multi ani de viaţa pierduti prin decese premature (de trei ori mai mare decat cea a cancerului de san).
- 75% dintre cazuri sunt diagnosticate in stadii inoperabile ale afecţiunii.⁶
PROFILUL PACIENTULUI CU CANCER PULMONAR DIN ROMANIA⁶
- 85% sunt fumatori cronici;
- este intalnit preponderent la barbaţi, dar se afla in crestere si la sexul feminin;
- 50% dintre pacienţi au varste cuprinse intre 45 si 65 de ani;
- educaţia medicala precara determina pacienţii sa solicite consultul medical in general in stadii avansate ale bolii, cand doar 20-25% sunt operabili;
- sub 5% sunt descoperiţi intamplator, la controale de rutina;
- fara tratament, majoritatea pacienţilor decedeaza in primul an de la diagnostic.
Campania „Inspira Speranta” a ajuns in 2022 la a patra editie. Mesajul acestui an este Poti lasa orice pe mai tarziu, mai putin sanatatea ta! Campania este organizata de Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer si Societatea Romana de Pneumologie, in parteneriat cu Institutul Oncologic Bucuresti si sustinuta de MSD, Pacientul in direct si Pacientul 2.0.
Referinte
¹ Globocan, https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf. Accesat martie 2021
² Depistarea cancerului pulmonar, European Lung Foundation, https://europeanlung.org/wp-content/uploads/2021/04/Lung-Cancer-Screening-Factsheet_RO.pdf. Accesat martie 2021
³ http://www.scumc.ro/cancerul-pulmonar/. Accesat martie 2021
⁴ American Cancer Society, Lung Cancer Statistics https://www.cancer.org/cancer/lung-cancer/about/key-statistics.html. Accesat martie 2021
⁵ https://www.lungcancer.org/find_information/publications/163-lung_cancer_101/273-risks. Accesat martie 2021
⁶https://www.srp.ro/ghiduri/GHID%20PENTRU%20MANAGEMENTUL%20CANCERULUI%20PULMONAR%20Partea%20I%20%E2%80%93%20DIAGNOSTIC%20%C8%98I%20STADIALIZARE.pdf