Cu toții auzim din ce în ce mai des în zilele noastre vorbindu-se despre stresul la locul de muncă, dar poate nu toată lumea cunoaște faptul că acesta se poate exprima chiar sub forma unei boli-respectiv Sindromul Burnout.
Termenul de “burnout” a fost folosit pentru prima dată de psihologul american Herbert Freudenberger în 1970 pentru a descrie problemele severe de sănătate care pot apare în anumite
situații asupra organismului persoanelor cu profesiuni de “ajutorarea celorlalți”: medici, asistente, profesori, funcționari publici etc.
În prezent este unanim acceptat că orice profesie poate determina apariția acestui sindrom asupra pacienților. Condițiile de viață și de muncă stresante pot pune oamenii sub o presiune extremă, până când aceștia se pot simți epuizați, în imposibilitatea de a mai putea face față condițiilor obișnuite de muncă.
Stresul la locul de muncă poate declanșa o serie de simptome fizice și psihice. Un studiu realizat de Agenția Europeană de Siguranță și Sănătate la locul de muncă arată faptul că cel puțin 22% din populația angajată este afectată la un moment dat de Sindromul de burnout. Astfel, s-a sonstatat că una din cinci vizite la medicul de
familie are ca substrat această afecțiune. Principalele cauze ale Sindromului de
stres la locul de muncă sunt: suprasolicitarea permanentă sau contestarea, un volum mare sau prea mic de muncă (pot provoca în egală măsură stres sau disconfort); conflictele între colegi; frica permanentă de a rămâne fără loc de muncă; legiferarea unor noi modalități de angajare (contracte pe perioadă determinate, externalizarea unor servicii pentru minimalizarea costurilor, etc) potfi factoripredispozanțiînspecialpentrupersoaneleîn vârstă care nu se mai adaptează noilor cerințe. Referitor la semnele și simptomele Sindromului de Burnout putem aminti: depresia, scăderea interesului pentru activitățile care anterior provocau plăcere, eficiență scăzută la locul demuncăși activitățilesociale,nivelscăzutalenergiei, oboseală, anxietate (neliniște), insomnii însoțite de oboseală pe parcursul zilei, scăderea performanțelor la locul de muncă și în relațiile sociale, reducerea capacității de concentrare și memorizare, iritabilitate, izolare socială, afecțiuni gastro-intestinale sau cardiovasculare, cefalee, palpitații, scăderea libidoului. Tratarea superficială a acestor simptome se poate asocia cu un comportament nesănătos: consum crescut de alcool, fumat excesiv, alimentație dezechilibrată, neglijarea sănătății și a familiei. Simptomele întâlnite în „Burnout” pot avea drept cauze și alte afecțiuni psihice sau psihosomatice cum ar fi: depresia, tulburări de anxietate sau Sindromul de Oboseală Cronică. Este deosebit de important ca persoanele care prezintă semnele și simptomele amintite anterior să efectueze un consult psihiatric.
Împreună cu medicul specialist psihiatru se va stabili diagnosticul corect și se vor căuta cauzele posibile care au dus la apariția bolii în scopul de a găsi metodele cele mai eficiente de prevenție și de tratament.
Autor:
Dr. Ovidiu-Mario PENA
- Medic Specialist Psihiatru • Doctorand în psihiatrie
- Centrul Medical Mediclass www.mediclass.ro
