Cu toţii dorim să ne putem mişca în voie şi fără durere la orice vârstă, dar păstrarea mobilităţii devine un deziderat din ce în ce mai greu de realizat în ziua de azi.
Stilul de viaţă actual îşi pune amprenta asupra sănătăţii coloanei vertebrale la vârste din ce în ce mai tinere. Oamenii petrec o mare parte din timp pe scaun, la birou sau în maşină, fac mişcare din ce în ce mai puţin, iar obezitatea înregistrează o expansiune globală nemaiîntâlnită. În aceste condiţii, până la vârsta de 45 de ani, între 50% şi 90% din oameni vor experimenta cel puţin o dată durerea de spate.
Orice suferinţă întâlnită la nivelul vertebrelor sau articulaţiilor coloanei vertebrale se poate răsfrânge asupra nervilor de la nivelul spatelui, întrucât rădăcinile acestor nervi se află în vecinătatea discurilor intervertebrale. Nervii fac parte din sistemul nervos periferic şi au rolul de a transmite senzaţiile către creier, în cazul nervilor senzitivi sau de a coordona contracţia muşchilor şi mişcarea, în cazul nervilor motori. Compresia exercitată constant la nivelul nervilor poate duce la afectarea structurii şi a funcţiilor acestora, respectiv la instalarea durerii cronice, la percepţia senzaţiilor de arsură, furnicătură, amorţeală sau la apariţia slăbiciunii musculare şi a dificultăţii în executarea mişcărilor.
Nervii periferici au capacitatea naturală de a se repara şi regenera, fiind capabili să îşi reia funcţiile dacă afectarea lor nu este foarte gravă. O serie de substanţe, precum vitaminele şi antioxidanţii, intervin în susţinerea acestui proces. Vitaminele B1 (tiamina) şi B6 (piridoxina) au rol important în buna funcţionare a creierului, dar şi a nervilor periferici, prin implicarea lor în metabolismul glucozei şi în generarea de energie, dar şi prin intervenţia în formarea tecii de mielină. De asemenea, vitamina B12 este indispensabilă formării tecii de mielină, acel înveliș izolator şi protector al nervilor, care ajută la o bună transmitere a impulsului nervos. Vitaminele din grupul B nu au capacitate de stocare în organism, astfel aportul lor trebuie să fie constant.
De curând, s-a descoperit că şi vitamina D joacă un rol esenţial în buna funcţionare a sistemului nervos periferic, iar deficitul acestei vitamine a fost corelat în studii cu afectarea cronică a nervilor. Vitamina D este sintetizată în organism prin expunerea la soare, iar astăzi, când oamenii stau mai mult în interior, este greu de obţinut suficientă vitamina D. Un studiu epidemiologic desfăşurat la noi în ţară a arătat că 59% din români prezintă deficit sau nivel insuficient de vitamina D.
Cercetările recente au evidenţiat şi alte substanţe care intervin major în buna funcţionare a nervilor şi în refacerea lor, precum nucleotidele de tip uridină monofosfat şi citidină monofosfat. Nucleotidele sunt molecule organice întâlnite în toate celulele cu nucleu, care îndeplinesc roluri multiple în organism, precum sinteza acizilor nucleici, generarea de energie, refacerea fibrelor nervoase şi a tecii de mielină. Printre alimentele bogate în nucleotide se numără carnea, organele, leguminoasele, ciupercile, broccoli, nucile, drojdia de bere. În momentul în care nervii sunt afectaţi, nucleotidele sunt utilizate în ritm accelerat, ceea ce induce nevoia suplimentării lor.
Înlăturarea cauzelor care predispun la afectarea coloanei vertebrale, adoptarea unui stil de viaţă mai activ, cu includerea unor exerciţii menite să tonifice musculatura spatelui, precum şi suplimentarea dietei cu substanţe care ajută în mod natural buna funcţionare a nervilor sunt câteva măsuri de bază pentru menţinerea mobilităţii coloanei vertebrale, fără durere, fără reacţii adverse.
- The Role of Nucleotides in Glial Cells during Peripheral Nerve Trauma and Compressive Disorders Marina Manhães et al.- 2017 – http://dx.doi.org/10.5772/68068
- Studiu epidemiologic desfasurat pe un eșantion de 6.631 de persoane 0-85 ani
Vitamin D Status: A Different Story in the Very Young versus the Very Old Romanian Patients
– Adela Chirita et al.- PLOS ONE | DOI:10.1371/journal.pone.0128010 May 29, 2015