• banner catena
  • Elmex – Protectie superioara impotriva cariilor dentare

    Despre formarea cariei dentare.

    Între periaje, bacteriile se dezvoltă în placa bacteriană. Bacteriile descompun zaharurile din alimentele și băuturile pe care le consumăm. Zaharurile se găsesc în aproape toate alimentele și băuturile – nu doar în fast food sau băuturi cu zahăr, ci și în cele sănătoase ca fructele și legumele.

    „Zaharurile sunt ascunse în alimentația zilnică”

    Consumând alimente de câteva ori pe zi, dinții sunt supuși atacurilor acide pe tot parcursul zilei. Pierderea calciului duce la demineralizarea smalțului și la formarea leziunii inițiale de carie (pata albă de demineralizare), care este reversibilă. Netratată, această leziune inițială continuă să se dezvolte, ducând la apariția unei cavități, care nu mai poate fi reversibilă.
    De aceea, trebuie acționat împotriva formării cariei dentare înainte de formarea cavității.

    Igiena orală completă ajută la prevenirea eficace a cariilor

    • Periați-vă dinții de două ori pe zi.
    • Periajul atent ajută la îndepărtarea bacteriilor care pot produce leziuni dinților și cauză carii dentare.
    • Folosiți ața dentară în zonele interdentare, unde periuța de dinți nu poate ajunge. Întrebați medicul stomatolog despre folosirea corectă a aței dentare.
    • Adițional periajului și folosirii aței dentare, folosiți o apă de gură cu fluor. Este un mod rapid și ușor de a da dinților și gingiei o protecție suplimentară pentru a preveni caria dentară.
    • Mergeți la igienizare profesională la medicul stomatolog și cereți sfaturi despre cum să vă mențineți sau îmbunătățiți igiena orală.

    Apariția formulei cu Agent de Neutralizare a Acizilor din Zaharuri (ce conține 1.5% arginină, un compus insolubil de calciu și fluor (1450 ppm))

    Datele privind prevalența și severitatea cariei dentare pe plan global demonstrează apariția cariei din copilărie până la vârste înaintate, în ciuda scăderii în anumite țări. Experiența legată de carii a individului și a populațiilor depinde de echilibrul  între consumul de zaharuri și îmbunătățirea obiceiurilor de igienă orală și folosirea fluorului (căruia i se atribuie în mare măsură scăderea globală a cariilor).1

    În fazele inițiale ale formării cariei dentare se poate interveni pentru stoparea și reversarea procesului.

    Fluorul reduce demineralizarea și crește remineralizarea smalțului, fiind factorul protector care duce la stoparea și reversarea  procesului carios. Fluorul nu previne însă producerea de acizi de către bacteriile din cavitatea orală. Astfel, apare oportunitatea unei inovații în prevenirea cariei.1

    A fost dezvoltată și validată formula ce conține 1.5% arginină, un compus insolubil de calciu și fluor (1450 ppm). Mecanismul ei se bazează pe acțiunea unor bacterii sănătoase din cavitatea orală. Aceste bacterii descompun arginina rezultând amoniac, care neutralizează acizii din placa bacteriană.

    Mecanismele de acțiune ale argininei și al fluorului  sunt puternic complementare, ca urmare adăugarea argininei într-o pastă de dinți cu calciu și fluor mărește eficacitatea anticarie în comparație cu eficacitatea pastei de dinți doar cu fluor.1

    Beneficiile formulei sunt:

    • Neutralizează acizii proveniți din zaharuri în placa bacteriană, înainte ca aceștia să producă demineralizarea smalțului.2,3
    • Dinții sunt re-mineralizați de 4 ori mai eficace4 în comparație cu o pastă de dinți doar cu fluor.
    • 20% mai puține leziuni carioase nou apărute5 în comparație cu o pastă de dinți doar cu fluor (rezultate din studiul clinic de 2 ani).

    Reversia (ameliorarea) de aproximativ 2 ori mai mare a leziunilor inițiale de carie6 în comparație cu o pastă de dinți doar cu fluor. (rezultate din studiul cu durata de 6 luni, care  măsoară stoparea și reversia leziunilor inițiale de carie). Studiile citate susțin multiplele beneficii de protecție împotriva cariei dentare ale combinației dintre arginină în concentrație de 1,5% și un compus insolubil de calciu plus fluor.

    1. Cummins D., J of Dent.2013;41 (Suppl. 2):S1-S11.
    2. Wolff M, Corby P, Klaczany G, et al. J Clin Dent. 2013; 24 (Spec Iss A):A45-A54.
    3. Santarpia P, Lavender S, Gittins E, et al. în Am J Dent. 2014; 27(2):100-5.
    4. Cantore R, Petrou I, Lavender S, et al. J Clin Dent. 2013;24 (Spec Iss A): A32-A44.
    5. Li et al. J Clin Dent. 2015;26:7–12.
    6. Yin W, et al. J Dent 2013; 41S: 22 – 28.

    Related Posts