Factorii precipitanţi ai depresiei- Este o observaţie clinică zilnică faptul că tulburările depresive urmează adeseori evenimentelor stresante. Totuşi , trebuie luate în discuţie şi câteva alte posibilităţi înainte de a putea conchide că evenimentele stresante provoacă tulburările depresive care le succed.
În primul rând, legătura poate fi întâmplătoare, accidental. În al doilea rând, asocierea poate fi nespecifică; pot fi la fel de multe evenimente stresante şi în săptămânile de dinaintea altor tipuri de boli.
În al treilea rând, legătura poate fi falsă – pacientul poate interpreta unele evenimente ca fiind stresante numai retrospectiv, când caută o explicaţie pentru boala sa, sau se poate să le fi trăit ca atare doar pentru că în acel moment era deja depresiv.
În ultimii ani, cercetătorii au încercat să depăşească fiecare dintre dificultăţi. Primele două probleme necesită grupuri de control în mod adecvat alese din populaţia generală şi dintre indivizii cu alte boli. A treia problemă reclamă alte două cai de abordare. Prima este de a separa evenimentele care sunt, fără niciun dubiu, independente de boală, de evenimentele care pot fi secundare bolii .A doua cale de abordare este de a stabili pentru fiecare eveniment un coeficient de apreciere, în conformitate cu părerea generală a indivizilor sănătoşi asupra calităţii sale stresante.
Prin aceste metode, s-a constatat un exces de evenimente de viaţă în lunile premergătoare debutului tulburării depresive. Pe de altă parte, un exces de evenimente similare s-a constatat, de asemenea, precedând tentativele suicidare, ca şi debutul nevrozelor şi al schizofreniei. Pentru a aprecia importanţa relativă a evenimentelor de viaţă în fiecare din aceste condiţii, s-a aplicat o formulă modificată pentru evaluarea epidemiologică a riscului relativ. S-a găsit că riscul de a dezvolta depresia era de şase ori mai mare în cele şase luni de după trăirea unor evenimente de viaţă cu marcat caracter de periculozitate şi ameninţare. Comparativ, pentru schizofrenie, riscul creştea de două până la patru ori, iar pentru tentativele suicidare, de şapte ori.
Există anumite tipuri particulare de evenimente mai susceptibile de a provoca o tulburare depresivă? Deoarece simptomele depresive fac parte din răspunsul normal în cazul doliului, s-a sugerat că pierderea prin separare sau moarte poate fi deosebit de importantă.
Este o impresie clinică obişnuită că evenimentele care preced rapid o tulburare depresivă acţionează ca o “ultimă picătură “ asupra unei persoane care a fost supusă pentru o lungă perioadă de timp unor circumstanţe adverse, cum ar fi o căsnicie nefericită, probleme la locul de muncă sau o locuinţă nesatisfăcătoare.
S-au împărţit evenimentele predispozante în două tipuri. Primul îl reprezintă circumstanţele stresante prelungite, care pot fie ele însele cauza depresiei, la fel cum se pot adăuga la efectele unor evenimente pe termen scurt. Al doilea tip de circumstanţe predispozante nu creează ele însele probleme depresive, ci acţionează doar amplificând efectele evenimentelor de viaţă pe termen scurt. Acest tip de circumstanţă este denumit factor de vulnerabilitate.
Recent, atenţia s-a îndreptat de la factori externi către unul intrapsihic – autostima scăzută. S-a sugerat că factorii de vulnerabilitate ar putea acţiona parţial prin scăderea autostimei.
