• banner catena
  • Hepatoprotecția, o necesitate în infecţiile respiratorii?

    Autor: Dr. Luminița Paraschiv, Medical Affairs Manager Prisum

    În timpul unei infecţii respiratorii, ne gândim, în primul rând, la tratamente care să combată manifestările bolii, astfel încât să scăpăm cât mai repede de febră, durere şi tuse.  Ne preocupă mai puţin protecţia ficatului, deşi consecinţele afectării hepatice în acest context pot fi dramatice.

    În perioadele cu incidență mare a infecţiilor respiratorii, creşte consumul medicamentelor menite să combată simptomele acestor boli, de tipul antitermicelor,  analgezicelor şi  antiinflamatoarelor, dar şi al antibioticelor și antiviralelor, ce au rol în anihilarea patogenilor.

    Utilizarea acestor medicamente în doze mari sau în asociere poate conduce la afectarea ficatului. Deşi sunt fenomene  destul de rare, leziunile hepatice induse medicamentos devin periculoase prin formele grave pe care le pot îmbrăca.

     Ficatul este organul unde sunt metabolizate majoritatea medicamentolor şi  substanţelor toxice, rezultând substanţe lipsite de toxicitate care vor fi eliminate ulterior din corp. În acest proces vital numit detoxifiere hepatică ficatul poate suferi daune, mai ales dacă este vorba de o cantitate mare de  toxice sau dacă există deja o suferinţă hepatică.

    Până în prezent au fost identificate peste 1.000 de medicamente cu potențial hepatotoxic.1 Multe dintre ele sunt medicamente pe care le folosim în mod uzual, precum paracetamolul. Dar iată că abuzul de  paracetamol reprezintă astăzi  principala cauză a insuficienței hepatice acute în țările dezvoltate.2

    Alte medicamente hepatotoxice destul de des utilizate sunt antibioticele şi antiviralele.  Într-un studiu care a urmărit 899 de pacienţi cu afectare hepatică indusă de medicamente (excluzând paracetamolul) s-a demonstratat că 45% dintre medicamentele incriminate erau antimicrobienele, în special antibioticele. Cele mai multe cazuri au fost generate de combinaţia amoxicilină-acid clavulanic, în timp ce azitromicina a reprezentat medicamentul cu cel mai mare risc  de toxicitatea hepatică la pacienţii care aveau deja  afecţiuni hepatice. Din totalul pacienţilor, 10% au dezvoltat forme de afectare hepatică extrem de grave, ce au condus la deces sau la necesitatea transplantului hepatic, în timp ce alţi 17.5% au dobândit o formă cronică.3

     În cazul pacienţilor cu COVID-19, aproximativ jumătate dintre cei spitalizaţi prezintă semne de afectare hepatică, datorată, în principal, agresiunii directe a virusului sau toxi-cităţii medicamentoase.

     Într-un review realizat de o echipă de cercetători din Statele Unite, care a urmărit mecanismele afectării  ficatului în cazul infecţiei cu SARS-COV-2, au fost analizate şi recomandate o serie de plante medicinale hepatoprotectoare, printre care cicoarea şi caperul. 5

     Cicoarea (Cichorium intybus) denumită de marele medic al antichităţii, Galenus, drept „prieten al ficatului”, oferă protecţie ficatului  în caz de toxicitate indusă de medicamente, alcool şi substanţe toxice, neutralizând radicalii liberi prin aportul mare de antioxidanţi.

    Caperul (Capparis spinosa) este un arbust cunoscut mai mult pentru bobocii şi fructele sale, caperele, utilizate în alimentaţie. Extractul de Capparis spinosa exercită, însă, un important rol hepatoprotector  prin conţinutul bogat de substanţe antiinflamatoare şi antioxidante de tipul polifenolilor, flavonoidelor, carotenoidelor, tocoferolului.

    Includerea hepatoprotectoarele în schema de tratament a infecţiilor respiratorii devine o necesitate de multe ori, iar utilizarea produselor cu eficacitate şi siguranţă dovedite ştiinţific reprezintă întotdeauna o bună alegere.

    1. Drug-induced liver injury: Do we know everything? Alempijevic T. Et al., World J. Hepatol. Apr 8, 2017; 9 (10):491-502
    2. Acetaminophen-induced Acute Liver Failure Is More Common and More Severe in Women. Rubin J.B. Et al., Clin. Gastroenterol Hepatol. 2018 June; 16(6):936-946
    3. Features and Outcomes of 899 Patients With Drug-Induced Liver Injury: The DILIN Prospective Study -N. Chalasani et al. – Gastroenterology 2015;148:1340–1352
    4. SARS-CoV-2 another kind of liver aggressor, how does it do that? S.A. Lozano-Sepulveda et al. / Annals of Hepatology 19 (2020) 590–594
    5. Role of Nutraceuticals in COVID-19 Mediated Liver Dysfunction – M. Sikander et al.- Molecules 2020 Dec 13;25(24):5905.

    Related Posts