Costul economic al bolilor devine un parametru din ce în ce mai important pentru politicile de sănătate și de cercetare, dar lipsesc adesea analize solide.
Bolile neurologice reprezintă una dintre cele mai mari poveri și provocări în societatea noastră; ele includ tulburări grave de dizabilitate, cum se întâmplă în cazul demenței, bolii Parkinson și a sclerozei multiple.
Costul european total al afecțiunilor cerebrale în anul 2010 a fost de 798 miliarde €, din care costurile directe de îngrijire a sănătății (asistență medicală spitalicească şi medicamente) au fost de 37%, costul direct non-medical (costurile de asistență oferită pentru compensarea limitărilor) a fost de 23%, iar costul indirect (absenteismul de la locul de muncă, pensie anticipată etc.) a fost de 40%.
În medie în Europa, costul pe cap de locuitor a fost de 5.550 €, cu variații foarte mari între ţări. Cele mai mari costuri pe cap de locuitor au fost în Luxembourg (2.607 €), U.K. (2.169 €) şi Norvegia (2.104 €), iar la polul opus aflându-se România (525 €) și Bulgaria (421 €).
Costul mediu european pe cap de locuitor, cu afecțiuni ale creierului, a variat între 285 € pentru dureri de cap și 30.000 € pentru tulburări neuromusculare.
Costul total anual per afecțiune (în miliarde € 2010) a fost următorul: demența 105,2; boala Parkinson 13,9; accidentul vascular cerebral 64,1; epilepsie 13,8; scleroză multiplă 14,6; tulburări neuromusculare 7,7; tulburări de dispoziție 113,4; dependență 65,7; tulburări de anxietate 74,4; tumori ale creierului 5,2; cefaleea 43,5; tulburări de personalitate 27,3; tulburări psihotice 93,9; tulburări de somn 35,4; tulburare somatoformă 21,2; leziuni cerebrale traumatice 33. [J. Olesen et al 2012].
The European Heart Network a raportat un cost al bolilor cardiovasculare de 192 de miliarde € (http://www.ehnheart.org). Costul cancerului a fost estimat diferit, în diferite studii, între 150 și 250 de miliarde € (http://www.comparatorreports.se), iar costul direct al îngrijirilor pentru diabetul zaharat tip II a fost cuprins între 20 și 83 miliarde €, la care ar trebui adăugat un cost indirect necunoscut. [Jonsson B.et al 2002].
Bolile neurologice reprezintă una dintre cele mai importante probleme medicale și socio-economice ale timpurilor noastre și afectează oameni de toate vârstele. Din această categorie fac parte: boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică, scleroza multiplă, boala Huntington etc. [Paulsen JS et al 2013].
Bolile neurodegenerative rezultă din degenerarea treptată și moartea neuronilor, se extind mult dincolo de caracteristica evidentă a simptomelor bolii, având un impact fizic, mental, social, profesional și familial asupra pacienților și pot duce la o incapacitate totală de a desfășura orice tip de activitate de zi cu zi, scăzând calitatea vieții. De exemplu, pacienții pot prezenta probleme motorii, slăbiciune, oboseală, dificultăți de respirație, pierderi senzoriale, tulburări de somn, depresie şi probleme cognitive.
Demența este un termen umbrelă pentru mai multe boli care sunt în mare parte progresive, afectează memoria, alte abilități cognitive şi/sau comportamentul și interferează semnificativ cu capacitatea persoanei de a-și desfășura activitățile zilnice.
Recenzia ultimului raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de la Geneva, din 7 Decembrie 2017, estimează ca, la nivel global, demența afectează 47,5 milioane persoane, aproape 9,9 milioane persoane dezvoltând demenţă în fiecare an; acest număr se traduce printr-un nou caz la fiecare 3,2 secunde. [Prince et al. 2015].
Pe măsură ce populația îmbătrânește, numărul persoanelor care vor dezvolta demență la nivel global se așteaptă să se tripleze, de la 50 milioane 152 milioane până în anul 2050.
Factorii de risc includ inactivitatea fizică, obezitatea, dietele dezechilibrate, consumul de tutun și alcool, diabetul zaharat, hipertensiunea, depresia, nivelul scăzut de educaţie, izolarea socială și inactivitatea cognitivă.
Cunoașterea și conștientizarea acestor informații, precum și schimbarea stilului de viață sunt lucruri de o importantă valoare pentru sănătatea noastră.
Problema majoră este că aceste tulburări sunt detectate în mod obișnuit cu întârziere și restricționează eficacitatea opțiunilor de tratament.
Prin urmare, este esențial să se sprijine cercetarea științifică în acest domeniu, să se accelereze descoperirea cauzelor și mecanismelor bolilor neurodegenerative și să se dezvolte tratamente preventive, mai potrivite simptomelor fiecărei boli. În mod similar, este important să se evalueze impactul bolilor în dimensiunile calității vieții legate de sănătate. [Welsh MD et al 2001].
Majoritatea îngrijirilor sunt asigurate de familia persoanei bolnave, se caracterizează printr-o diversitate de intervenții în funcție de nevoile specifice ale pacientului și acoperă diferite aspecte ale sănătății și bunăstării persoanelor în vârstă, cum ar fi suport psihologic, emoțional și financiar, precum şi asistență în activitățile organizării vieții de zi cu zi. Durata, frecvența și intensitatea acestor îngrijiri sunt strict legate de cerințele obiective ale fazei de evoluție a bolii.
Conceptul de calitate a vieții este utilizat în mod divers pentru a indica sănătatea și starea funcțională, starea de sănătate percepută, sănătatea subiectivă, percepția sănătății, simptomele, satisfacția, cunoașterea, dizabilitatea funcțională, tulburarea și bunăstarea. [Kern RZ et al. 2004].
Studiile arată că persoanele care îngrijesc pacienții cu demență sau alte boli neurologice (de exemplu, accident vascular cerebral sau boala Parkinson) [Carod-Artalet al. 2013] cu suferință psihologică importantă (depresie, anxietate sau probleme de somn) [Weinbrecht et al., 2016] au o rată a mortalităţii mai mare. [McKibbin et al., 2005; Pinquart și Sörensen 2006].
Pentru a face față provocării enorme cauzate de creșterea globală a demenței și a bolilor neurodegenerative, este esențial să se dezvolte o acțiune politică, având în vedere costul ridicat al afecțiunilor neurologice. Este nevoie de inițiative în ceea ce privește sporirea finanțării cercetării creierului, îngrijirile pentru pacienţii cu tulburări cerebrale, precum şi prevenția prin predare în şcoli a educației sanitare pe de o parte şi combaterea factorilor de risc pe de altă parte.
La nivel global consider că cel mai important lucru este conștientizarea la nivelul populației generale a faptului că un regim de viaţă echilibrat, sănătos şi cu activitate fizică zilnică precum și prevenția factorilor de risc cardiovasculari pot preveni apariţia unor boli neurologice.
BIBLIOGRAFIE
Carod-Artal, F. J., Mesquita, H. M., Ziomkowski, S., & Martinez-Martin, P. (2013). Burden and health-related quality of life among caregivers of Brazilian Parkinson’s disease patients. Parkinsonism & Related Disorders, 19(11), 943–948.
Chekani F, Bali V, Aparasu RR (2015) Quality of life of patients with Parkinson’s disease and neurodegenerative dementia: A nationally representative study. Res Social Adm Pharm S: 1551-7411.
Kern RZ, Brown AD (2004) Disease adaptation may have decreased quality-of-life responsiveness in patients with chronic progressive neurological disorders. J ClinEpidemiol 57: 1033-1039.
-
Olesen, AU. Gustavsson,, M. Svensson, HU. Wittchen and B. Jo¨nssonf on behalf of the CDB 2010 study group and the European Brain Council, The economic cost of brain disorders in Europe, European Journal of Neurology 2012, 19: 155–162.
