
• Sunt 3.58 miliarde de oameni cu probleme de sănătate orală în lume
• 80% dintre adulții de minim 35 de ani au o formă de afectare parodontală la nivel mondial
• În România, incidența este mai mare decât la nivel global
• În plus, în România a crescut numărul tinerilor între 25 și 35 de ani cu forme severe de boală parodontală
București, 5 februarie. A fost asociată cu bolile cardiovasculare, cu hipertensiunea, infarctul și atacul cerebral. 70% dintre femeile gravide care dezvoltă o astfel de boală riscă să nască prematur. Bacteria care o cauzează a fost găsită și în creierul celor cu boala Alzheimer. Și lista poate continua. Dacă împotriva factorilor de mediu oamenii pot riposta cu un stil de viață sănătos și o igienă orală adecvată, împotriva factorilor genetici se pot apăra doar făcând un consult de specialitate chiar și atunci când nu au simptome de boală parodontală.
Studiul Global Burden of Disease 2016 arată că există în lume 3.58 miliarde de oameni cu probleme de sănătate orală. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, boala parodontală severă este a 11-a cea mai întâlnită afecțiune la nivel global.
De altfel, 64.7 milioane de americani cu vîrsta de peste 30 de ani suferă de o formă severă de boală parodontală. Lor li se adaugă alte câteva milioane în Europa și numărul crește în Asia. În schimb, vârsta celor afectați scade. La nivel global aproximativ 80% dintre adulții de minim 35 de ani au o formă de afectare parodontală, de la formele incipiente la formele severe cu risc de pierdere a dinților.
„În Romania nu avem date oficiale de raportare a incidenței la nivel național dar, bazându-mă pe experiența mea, pot spune că incidența este mai mare decât media internațională. Practic parodontologia de 7 ani, am avut câteva mii de pacienți. Majoritatea au între 20 și 60 de ani. Sub 15% dintre ei au sub 30 de ani iar 35% au vârste între 30 și 35 de ani”, spune Dr. Mariana Cărămidă, medic specialist parodontolog Clinica Trident.
Boala parodontală (cunoscută și ca paradontoză, paradentoză sau paradontopatie) este o afecțiune cronică de tip inflamator a gingiei și a țesuturilor de susținere a dintelui pe arcadă. Netratată, ea poate duce la pierderea dinților. Principala sa cauză este igiena orală precară, urmată îndeaproape de fumat. Un alt element extrem de important este predispoziția genetică, motiv pentru care și cei care au eliminat toți factorii de mediu responsabili de boala parodontală pot ajunge să-și piardă dinții dacă nu merg la medic la timp.
„Ce văd eu la pacienții mei din România față de ce se raportează ca medie la nivel internațional este că un număr mult mai mare decât în statistici de tineri între 25 și 35 de ani au forme severe de boală parodontală, ceea ce înseamnă că osul din jurul dinților a apucat să fie mult afectat și că, la tratament, se adaugă și o fază chirurgicală”, spune Dr Mariana Cărămidă.
Prin împărtășirea unei căi inflamatorii comune, boala parodontală este asociată cu alte boli cronice, cum
ar fi diabetul, bolile cardiovasculare și demența. La adulții vârstnici, boala parodontală a fost asociată inclusiv cu pneumonia, ceea ce se traduce adesea în mortalitate.
Cauzelor deja enumerate li se adaugă stresul și alimentația inadecvată, fie restrictivă (cure drastice de slăbire sau vegetarianism prost controlat) fie bazată pe alimente care mențin un grad de inflamație în tot
organismul, nu doar la nivel parodontal (cum ar fi consumul predominant de carbohidrați rafinați sau grăsimi).
„Având în vedere că boala parodontală este declanșată de niște microbi oportuniști care găsesc condiții favorizante în resturile alimentare, prima categorie este cea a pacienților neglijenți, dintr-un motiv sau altul. Unii poate se periază predominant dimineața și nu și seara, când e cel mai important, alții poate nu
au manualitate, sau nu mișcă periuța de dinți corect încât să fie eficienți etc.”, explică Dr. Mariana Cărămidă.
A doua categorie este cea a pacienților care, deși se preocupă decent de curățarea zilnică a dinților, au niște factori de risc în viața lor care le vulnerabilizează parodonțiul (gingia și osul din jurul dinților). În acest caz sistemul imunitar nu funcționează la parametrii normali în fața acestor microbi care oricum există în ecosistemul din gură.
Uneori pacienții nici nu sunt conștienți de prezența unor factori de risc. Unii dintre ei află că au o glicemie crescută sau unele femei află că au dereglări de estrogen/progesteron în urma unor investigații recomandate de parodontologi în căutarea unor justificări a afectării parodontale.
„Când neglijența și un număr mare de factori de risc se cumulează, efectul este dramatic, vedem forme de boală parodontală care ne provoacă. Din păcate în România încă nu există programe naționale consecvente de conștientizare și informare a oamenilor pentru prevenirea problemelor dentare sau parodontale. Ce nu știu oamenii este că aceste boli sunt prevenibile și totul ține de noi, de ceea ce facem zilnic”, spune Dr. Mariana Cărămidă.
Pentru că, odată ajunși la un diagnostic de boală parodontală severă, efectele sunt dezastruoase. Dureri puternice, căderea dinților, aspectul inestetic sunt doar câteva dintre acestea. Pe măsură ce boala evoluează, dinții își pierd atât de mult os din jur încât încep să se miște. Dacă, o dată cu osul, din jurul dinților s-a retras și gingia, se expune rădăcina dintelui care nu are un strat protector la fel de puternic cum este smalțul de pe coroana dinților și atunci apare durerea. Apoi, cu gingia retrasă, dinții alungiți sau cu modificări de poziție, aspectul are mult de suferit.
Cum se tratează boala parodontală?
În stadiul de gingivită, prin igienă impecabilă și controale la medicul dentist. Pentru menținerea igienei orale corecte, sunt necesare: periajul dinților de două ori pe zi, folosirea zilnică a aței dentare, utilizarea unei periuțe de dinți moale și înlocuirea ei după trei luni.
În funcție de gradul de gravitate a bolii, medicul dentist îndepărtează placa bacteriană, aplică local substanțe antiinflamatoare sau antimicrobiene și prescrie antibiotice pe cale orală. Când defectele osoase din jurul dintelui sunt importante, este necesară adiția de os.
Uneori, sunt necesare și tratamente protetice – analize și echilibrari ocluzale. În stadiile avansate ale bolii, se recurge la tratament chirurgical: chiuretaj subgingival, gingivectomii, operații cu lambou, adiții osoase, aplicare de substanțe pentru regenerare a țesutului de susținere a dintelui.
Clinica TRIDENT este, din 2003, unul dintre cele mai mari centre stomatologice de la noi și primul care a introdus ideea de medici supraspecializați pe etape specifice de tratament. Centrul are două săli de chirurgie și un cabinet dedicat copiilor. Printre serviciile oferite se numără implantologie, chirurgie oromaxilo-facială, cosmetică dentară, endodonţie, pedodonţie.