În funcție de natura agentului etiologic, infecțiile respiratorii se clasifică în: virale și bacteriene. De altfel, peste 80% din infecțiile căilor aeriene la copii sunt virale; de aici și indicația de a NU se administra, per primam, antibiotice. Bineînțeles, trebuie ținut cont și de contextul clinic (eventual și paraclinic) și nu doar de cel epidemiologic, atunci când alegem să administrăm sau nu antibiotice.
O altă clasificare a infecțiilor acute de căi respiratorii (IACR) la copil face referire la localizarea procesului patologic. Astfel, IACR se clasifică în infecții acute de căi respiratorii superioare (rino-faringită acută, faringită acută, sinuzită acută și otită
acută) și infecții acute de căi respiratorii inferioare (laringită acută subglotică, epiglotită – mult mai rară sau aproape absentă în zilele noastre datorită vaccinării pentru H. influenzae tip B, bronsiolită acută de tip emfizematos, pneumonia acută și bronhopneumonia).
Simptomatologia în infecțiile de căi respiratorii variază de la un copil la altul și, bineînțeles, variază în funcție de localizarea inflamației. În IACRS, inițial, copilul prezintă obstrucție nazală, cu sau fără rinoree seroasă care, ulterior, poate deveni muco-purulentă.
De asemenea, mai pot apărea tuse, inițial iritative, apoi productive și subfebrilități/febră. Copiii mari pot acuza odinofagie, otalgie si cefalee. Infecțiile acute de căi respiratorii inferioare se pot manifesta prin tuse, febră, wheezing, respirație dificilă. Un caracter aparte îl reprezintă tusea din laringita acută subglotica care are un timbru „metalic”, popular este numită și tuse „lătrătoare”. Sugarii cu IACRI pot fi somnolenți sau, dimpotrivă, foarte agitați și pot refuza parțial sau în totalitate alimentația.
Tratamentul recomandat în IACRS este de obicei simptomatic (toaleta nazală, antitermice, antitusive), iar în IACRI, în funcție de starea generală a copilului, se recomandă spitalizarea. Evoluția infecțiilor de căi respiratorii superioare este, de cele
mai multe ori bună, iar simptomele dispar după 5-7 zile de tratament. Pe de altă parte, evoluția IACRI, mai ales la sugari și la copiii mici, poate fi imprevizibilă
chiar și cu tratament corect și prompt inițiat sub supraveghere medicală.
Prevenirea infecțiilor respiratorii se poate realize prin evitarea locurilor aglomerate și a persoanelor care prezintă semne și simptome de răceală. Se mai recomandă, de asemenea, și regulile de igienă personală, spălarea frecventă a mâinilor, dar
și aerisirea încăperilor. Vaccinarea antigripală se recomandă de la vârsta de 6 luni, dar trebuie menționat fapul că aceasta protejează doar de infecția gripală.
Așadar, cu puțină atenție din partea părinților și cu controale periodice la medicul de familie și la pediatru, infecțiile respiratorii la copil pot fi tratate relativ cu ușurință, evitând complicațiile care pot pune viața copilului în pericol.
Infecţiile respiratorii la copii au constituit şi constituie şi în prezent, atât în ţara noastră, cât şi la nivel mondial, o problemă importantă de sănătate publică. Una dintre cele mai mari probleme de mortalitate şi morbiditate, la nivel mondial, o reprezintă infecţiile de tract respirator la copii. În funcţie de sezon, acestea pot constitui mai mult de jumătate din întreaga patologie pediatrică.