Infecțiile urinare sunt printre cele mai răspândite tipuri de infecție, iar urolitiaza cunoaște o tendință de creștere la nivel mondial. De multe ori, aceste două afecțiuni se suprapun la același pacient și se susțin reciproc, ceea ce îngreunează considerabil controlul lor.
Infecțiile urinare sunt produse de bacterii, până la 80% fiind reprezentate de Escherichia coli. Aceasta colonizează în mod normal tubul digestiv, iar de la nivelul anusului poate ajunge în uretră și apoi în vezica urinară, unde generează cistita.
Unul din motivele principale pentru care infecțiile urinare se întâlnesc mai frecvent la femei este uretra scurtă, ce facilitează accesul microorganismelor către vezica urinară. Aproape jumătate dintre femei vor experimenta cel puțin un episod de infecție urinară de-a lungul vieții, una din trei femei dezvoltând aceasta infecție până la vârsta de 24 de ani.
Este interesant de știut că infecțiile urinare au intens caracter recurent, până la 44% dintre femeile cu infecții urinare urmând să prezinte o recidivă în următoarele 6 luni¹. Germenii patogeni responsabili de infecțiile urinare rămân cantonați la nivelul epiteliului urinar, constituind adevărate rezervoare bacteriene ce vor genera infecții ulterioare. Dificultatea tratării infecțiilor urinare rezidă și din creșterea rezistenței la antibiotice, fiind din ce în ce mai des întâlnite infecții cu germeni multirezistenți.
Calculii urinari pot fi, la rândul lor, sursă de infecție, studiile arătând că până la 70% dintre calculi conțin bacterii². Pacientul cu urolitiază este 
expus unui risc suplimentar de infecție urinară și prin prisma stazei urinare și a unor intervenții precum folosirea sondelor urinare. În același timp, s-a demonstrat că infecțiile urinare favorizează urolitiaza, existând o relație de interdependență între aceste două afecțiuni. Eradicarea infecției urinare este și mai dificilă atunci când pacientul prezintă calculi, iar gestionarea urolitiazei este mult îngreunată prin suprapunerea bacteriilor.
Utilizarea fitoterapiei reprezintă modalitatea de a rupe cercul vicios dintre infecții și litiază. Există o serie de plante medicinale care au roluri multiple în limitarea dezvoltării patogenilor la nivel urinar, dar și în împiedicarea apariției calculilor.
Astfel, Rubia cordifolia (Roiba indiană) este o plantă extrem de importantă prin activitatea antibacteriană, antiinflamatoare, antioxidantă şi de protecţie a rinichilor pe care o exercită, precum şi prin intervenția în dizolvarea calculilor urinari datorată acidului ruberithric. Studiile au demonstrat acțiunea extractului de Rubia cordifolia inclusiv asupra tulpinilor de E.coli multirezistente³. Didymocarpus pedicellata este o altă plantă cu acțiune complexă, bogată în substanţe care au rolul de a distruge germenii patogeni, dar și de a dizolva calculii. Saxifraga ligulata exercită acțiune dublă în litiază și infecții urinare, fiind descrise mecanisme de acțiune antibacteriene, dar și de inhibare a formării calculilor.
Fitoterapia bazată pe dovezi devine o soluție deosebit de atractivă atunci când vorbim de gestionarea infecțiilor urinare nu doar pentru ca oferă oportunitatea reducerii consumului de antibiotice și, implicit, a scăderii riscului de rezistență la antibiotice, dar și datorită posibilității de combatere a litiazei cu care se asociază de multe ori aceste infecții.
