• banner catena
  • Noi orizonturi în tratamentul cancerului mamar

    Dr. Cristian-Gabriel Viișoreanu este medic specialist chirurgie generală, supra-specializat în chirurgie oncologică și ecografie intervențională. Cu o experiență vastă  în chirurgia patologiilor mamare, Dr. Viișoreanu a adus inovație în chirurgia cancerului mamar, fiind promotorul tehnicii ganglionului santinelă în mediul privat din România. Este fondatorul unui centru integrat – Institutul Sânului – în care pacientele sale beneficiază de toate serviciile care închid cercul unui tratament complet: diagnostic, plan de tratament, chirurgie oncologică, chimioterapie, radioterapie, chirurgie onco-plastică reconstructivă, suport psihologic, kinetoterapie și consiliere de nutriție. De asemenea, Dr. Viișoreanu a adus o contribuție semnificativă în rândul educației femeilor din România cu privire la metodele de prevenție, prin nenumărate programe de informare, work-shop-uri și discuții deschise pe tema acestor patologii.

    Cancerul mamar reprezintă, în România, cea mai frecventă cauză de cancer la femei, cu o rată de 9.629 cazuri noi diagnosticate anual (conform ultimei statistici, din anul 2019, CNEPSS) și peste 2 milioane la nivel mondial. Deși prognosticul acestei boli s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, cancerul mamar rămâne a doua cauză deces prin cancer în rândul femeilor, în mare parte de vină fiind diagnosticarea tardivă.

    Cancerul mamar reprezintă un grup de boli maligne ce afectează celulele care căptușesc canalele galactofore și lobii sânului. În funcție de evoluția sa, cancerul poate fi neinvaziv, atunci când se limitează numai la canalele galactofore și lobuli, sau in situ, sau când acesta s-a extins prin canalele galactofore în țesutul conjunctiv sau adipos, acest tip de cancer fiind invaziv. O importantă preocupare a oamenilor de știință a fost, pentru mulți ani, cum se declanșează cancerul?

    Cum ne îmbolnăvim de cancer?

    Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic specialist chirurgie oncologică: „Descoperirea acidului dezoxiribonucleic (ADN), în anii ‘50, a reprezentat un pas uriaș în înțelegerea biologiei cancerului, oamenii de știință având astfel posibilitatea de a studia genele. Astfel, s-a descoperit că bolile oncologice sunt declanșate de o funcționare defectuoasă a genelor, care în final provoacă o diviziunea necontrolată a celulelor. Pe măsură ce rata acestor diviziuni crește, șansa de producere a erorilor celulare crește, de asemenea. Însă transformarea unei celule normale într-una canceroasă nu se rezumă numai la atât, ci presupune suprapunerea mai multor alterări genetice și acțiunea unor factori externi.”

    Douăzeci de ani mai târziu, tratamentul cancerului mamar se baza pe cura chirurgicală radicală, adică extirparea întregului sân, a ganglionilor limfatici, a mușchilor de sub sân, pacientele urmând tratament adjuvant prin chimioterapie. Astăzi, lucrurile s-au schimbat, prognosticul s-a îmbunătățit iar tratamentul chirurgical a devenit mai puțin debilitant. În continuare, terapia chirurgicală este tributară conceptului Halstedian, de radicalitate, dar, încet, încet, începe și în România să fie implementate tehnici chirurgicale folosite cu suscces la nivel mondial de multă vreme, astfel încât chirurgia să nu mai fie spaima mutilării fizice și psihice.

    Tratamentul cancerului mamar, astăzi

    Deși forma de cancer cu cea mai mare incidență de deces în rândul femeilor este cancerul pulmonar și cea mai periculoasă este boala cardiacă, statisticile arată că cel mai mult, femeile se tem de cancerul mamar. Această teamă nu este neapărat nefondată, mai ales că ea vine și pe fondul faptului că aproape fiecare femeie a cunoscut de-a lungul vieții cel puțin o persoană care a avut cancer mamar – o prietenă, o soră, o mamă, alte rude sau o cunoștință.

    În ultimii ani, situația s-a schimbat, în mod îmbucurător. Prognosticul diagnosticului de cancer mamar s-a îmbunătățit datorită progresului tehnologic la nivel de diagnostic precum și  de expertiza mai multor medici, de specialități diferite, în luarea deciziei de tratament. Toate acestea au deschis calea către o medicină personalizată, care își propune și reușește cu succes să trateze țintit, pe un teren bine cunoscut, iar pacientele să beneficieze de o evoluție favorabilă.

    Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic specialist chirurgie oncologică: „În prezent există mai multe motive de optimism legate de cancerul mamar decât oricând altcândva în trecut. În ultimii 40 de ani, oamenii de știință au aflat extrem de multe despre modul și cauza dezvoltării cancerului mamar și au făcut pași uriași în diagnosticarea și tratarea acestuia. Cercetările au dus la descoperirea unor tratamente mult mai eficiente, cu șanse mai reduse de deces din cauza bolii și cu o calitate a vieții mult îmbunătățită, inclusiv la femei la care acest tip de cancer a recidivat.”

    La reușita tratamentului, o greutate importantă o are diagnosticul timpuriu. Astăzi, pacientele au posibilitatea ca prin screening-ul de prevenție să descopere cancerul în stadii incipiente, în care tratamentul poate avea un parcurs mult mai puțin invaziv și traumatizant. Un stadiu avansat al bolii aduce cu sine modificări asupra aspectului, a feminității și a sexualității unei femei. De aceea, multe dintre pacientele care suferă de cancer mamar se tem că schimbările suferite de corpul lor le va afecta mai mult decât aspectul, ci și modul în care sunt percepute de cei din jur.

    Dr. Gabriel Cristian Viișoreanu, medic specialist chirurgie oncologică: „Mastectomia radicală este o procedură folosită din ce in ce mai rar, în zilele noastre. Aceasta presupune îndepărtarea  sânului  și a  ganglionilor limfatici axilari. Începând cu anii 1900 și până în anii 1970, acesta a fost tratamentul standard pentru femeile cu cancer mamar. În prezent, utilizarea sa este în general limitată la cazurile de cancer local avansat, care a  invadat mușchii peretelui anterior ai toracelui. Chiar și în astfel de cazuri, există o soluție pentru a diminua șocul și trauma psihică suferite în urma mastectomiei și a permite reintegrarea rapidă în comunitate a pacientelor,  și anume efectuarea reconstrucției  sânului .”

    Screening-ul de prevenție, un ritual necesar în grija față de întregul univers al femeii

    În zilele noastre, femeile au acces la metode de diagnostic, pe care dacă le efectuează cu frecvența recomandată, își asigură o perspectivă optimistă cu privire la sănătatea lor. Mai mult decât atât, această regularitate a efectuării unui screening de prevenție intră în conștiința fiecăreia dintre ele ca un ritual de grijă față de ea însăși dar și față de familie. Această siguranță a zilei de mâine poate avea un impact pozitiv asupra psihicului unei femei, a cărei tipar psihologic este orientat de obicei mai mult către grija față de cei din jur.

    Related Posts