Țesutul osos este un țesut viu, în care are loc permanent atât depunere de os cât şi pierdere de os. După vârsta de 35 de ani, pierderea de os depăseşte depunerea. Când acest proces este accelerat, oasele devin tot mai fragile (chiar dacă la exterior pot părea solide) şi structura lor se aseamănă tot mai mult cu a unui burete cu găuri mari în interior. Drept urmare, osteoporoza trebuie prevenită încă din tinereţe.
Osteoporoza (denumirea vine din latina şi înseamnă „os poros”), reprezintă o importantă problemă de sănătate, un „hoț tăcut” care afectează un număr impresionant de oameni. Este o boală costisitoare pentru pacient și pentru societate. În cele mai multe cazuri osteoporoza este asimptomatică, dar poate produce și semne clinice: scădere în înălțime, dureri de coloană vertebrală, cifoza toracală, și creșterea riscului de fractură la traumatisme minime (șold, vertebre, antebraț).
Deşi osteoporoza este des întâlnită la femeile care au intrat la menopauză, şi fumătorii ori alcoolicii au un risc ridicat de a face boala. Peste vârsta de 50 de ani circa o femeie din patru şi un bărbat din opt vor fi afectaţi de această boală.
Osteodensitometria este metoda cea mai răspândită de măsurare a masei osoase, cea mai utilizată fiind metoda DEXA (absorbtimetria duală cu raze X).
Este considerată „standardul de aur” fiind o metodă nedureroasă, neinvazivă, de maximă acurateţe, rapidă, cu minimă iradiere.
Se recomandă examinarea DEXA pentru: femeile peste 50 ani, bărbații peste 65 ani, persoanele care au avut deja o fractură de fragilitate, persoanelor care au scăzut cu 3 cm în înălţime, persoanelor subponderale, celor care au urmat tratament cu cortizon mai mult de trei luni consecutiv, celor diagnosticate cu poliartrită reumatoidă, cu hipertiroidism sau cu hiperparatiroidism, celor care au afecțiuni ce determină o absorbție deficitară a calciului, celor care consumă alcool, fumătorilor şi persoanelor care primesc tratament cu medicamente care pot determina pierdere de substanta minerala osoasa.
Se recomandă în special examinarea șoldului și a coloanei vertebrale lombare, acestea fiind reprezentative, din punct de vedere a structurii osoase, pentru întreg scheletul astfel încât dacă se detectează prezența osteoporozei în aceste regiuni se poate concluziona că această afecțiune afectează tot sistemul osos. Metoda se utilizează și pentru a aprecia răspunsul la tratamentul pentru osteoporoză (se repetă investigația după 12 sau 24 luni de tratament, de preferat cu același aparat).
Osteoporoza se poate trata, mai ales diagnosticată precoce prin metoda DXA, reușindu-se astfel, reducerea semnificativă a morbidității și mortalități acestor pacienți, și oferind șansa de a profita de cea mai bună calitate a vieții pentru mulți ani.Tratamentul medicamentos al osteoporozei are ca scop corecția fragilității osoase pentru a reduce acest temut risc de fracturi.
