• banner catena
  • Cum se transformă corpul în timpul postului?

    Maria Martac, specialist DigestMed

    Postul Paștelui, supranumit Postul Mare, reprezintă pentru creștini una dintre cele mai importante perioade din an. Dincolo de însemnătatea sa religioasă, postul este o perioadă în care se produc extrem de multe transformări la nivel fizic, transformări recunoscute de către comunitatea medicală.

    Din punct de vedere al nutriției, postul înseamnă abținerea de la alimente de origine animală, precum și de la alcool, iar efectele sale pozitive implică o îmbunătățire a sănătății generale și chiar prelungirea vieții.

    „Reducerea cu doar 12% a consumului zilnic de calorii poate îmbunătăți sănătatea generală a organismului și chiar prelungi durata de viață. Studiile de specialitate au surprins îmbunătățiri ale indicilor de masă corporală, ale toleranței la glucoză sau ale acțiunii insulinei, precum și scăderea proceselor inflamatorii. Mai mult decât atât, la persoanele care țin post se remarcă o creștere a performanțelor intelectuale și a eficienței acțiunilor cotidiene, instalându-se de asemenea un sentiment de claritate, flexibilitate și o energie pozitivă”, afirmă Maria Martac, biolog, consultant în nutriție și Health Coach în cadrul Clinicii DigestMed.

    Căror persoane le este contraindicat postul?

    Postul poate fi ținut de către orice persoană sănătoasă din punct de vedere clinic, cu excepția copiilor în creștere și al femeilor însărcinate. Postul nu este recomandat persoanelor care suferă de cancer, malnutriție, diabet de tip 1 sau alte afecțiuni precum guta sau aritmia cardiacă. Nu în ultimul rând, postul nu este recomandat bătrânilor, persoanelor care au suferit transplanturi sau au tratamente imunosupresoare pentru diferite afecțiuni.

    Alimente recomandate pentru a fi consumate în timpul postului

    „Chiar dacă alegem să ținem post, organismul nostru are în continuare nevoie de toți macronutrienții (proteine, lipide și glucide) micronutrienții (vitamine, minerale), fibre și apă. Atunci când vorbim de sursele de proteine vegetale obligatorii, putem aminti mazărea, ciupercile, quinoa, fasolea, cânepa, năutul, amaranth-ul, alunele, migdalele, avocado, zarzavaturile, brocolli sau dovlecelul.

    Dacă ne gândim la sursele de Omega 3 și 6, notăm aici semințele de in, ulei de floarea soarelui presat la rece, măsline sau dovleac. Printre carbohidrații complecși, cu descărcare prelungită, se numără orezul și pastele integrale, precum și biscuiții și pâinea din macris integral. Nu în ultimul rând, este important să consumăm fructe și salate din legume crude de exemplu morcov, țelină, pătrunjel, varză, gulie sau pregatite la aburi păstârnac, sparanghel, praz. De asemenea, recomand în aceste perioade consumul de ceaiuri medicinale neîndulcite din plante precum arnica, gălbenele, coada-șoricelului, gălbenele, soc, salvie, urzică, afin, tei, mentă, sânziene galbene, păpădie, tătănească”, adaugă Maria Martac.

    Cele mai frecvente greșeli comise de persoanele care țin post

    Doar pentru că în timpul postului putem consuma alimente de natură vegetală, nu înseamnă că trebuie să exagerăm cu ele. Astfel, este complet greșit să considerăm că putem ronțăi toată ziua dulciuri, covrigei, fructe sau semințe. Aportul excesiv de alimente, chiar daca nu sunt de origine animală, determină apariția rezistenței la insulină și creșterea țesutului adipos.

    „Cel mai bun sfat pe care îl pot da persoanelor care țin post este să evite pe cât posibil așa numitele produse ‘de post’: covrigii, pateurile vegetale, gogoșile sau șnițelele din soia înecate în grăsimi trans (margarină). Majoritatea pline de zahăr, conservanți și coloranți care nu fac altceva decât să ne îngrașă și să ne îmbolnăvească”, avertizează specialistul DigestMed.

    Related Posts