spot_img

Prebioticele, probioticele şi antibioticele: ce rol au în modularea florei intestinale

Dr. Simona Grigoruţa,                           Medic Primar Gastroenterologie,     Medic Specialist Medicină Internă, Doctor în Medicină,                             Regina Maria • www.reginamaria.ro

 Microbiota intestinală, cunoscută în trecut ca floră intestinală, poate fi modulată în mod direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor şi prebioticelor.

Microbiota intestinală – un organ de sine stătător. Microbiota intestinala a reprezentat în ultimii ani subiectul unor intense cercetări medicale. În prezent, numeroasele funcţii care s-au dovedit a-i fi atribuite au permis interpretarea sa ca un veritabil organ de sine stătător, practic al 4-lea organ al sistemului digestiv. Studii recente au demonstrat situaţii caracterizate prin dezechilibrul microbiotei asociate unor afecţiuni gastrointestinale (sindromul de intestin iritabil, bolile inflamatorii intestinale-boala Crohn şi colita ulcerativă, sindroamele diareice asociate antibioterapiei, diverticuloza intestinală), hepatice dar şi unor afecţiuni extraintestinale (alergii, obezitate, diabetul zaharat, etc). Sistemul digestiv este constituit specific din tractul alimentar (esofag, stomac, intestinul subtire şi intestinul gros), ficat şi tractul biliar, pancreas şi respectiv microbiota intestinală. Tractul gastrointestinal, cu bariera sa epitelială având o suprafaţă totală de 200 m2, reprezintă organul cu cea mai mare expunere la mediul extern! Sistemul digestiv este în permanenţă în contact cu aproximativ 1 kg de bacterii aflate în lumenul intestinului. Microbiota intestinală deţine un număr impresionant de gene, superior numeric AND-ului uman dar complementar acestuia, cu care realizează un sinergism mutual perfect. Acest pasionant ecosistem interferă cu menținerea inflamației fiziologice, modulează procesul de absorbție a alimentelor şi totodată protejează împotriva invaziei microorganismelor. Microbiota intestinală deţine funcţii importante în menţinerea stării de sănătate a organismului. Contribuie la menţinerea integrităţii barierei mucosale intestinale şi reprezintă principalul stimul pentru dezvoltarea şi funcţionarea adecvată a sistemului imun intestinal. Nu în ultimul rând microbiota intestinală este un bioreactor al organismului nostru ce contribuie la extragerea celei mai mari cantităţi de energie din alimente şi  influenţează de asemenea anumite caracteristici psihocognitive individuale. S-a demonstrat existenţa unei relaţii bidirecţionale între centrii nervoşi şi microbiota intestinală ce se exprimă prin semnale endocrine, imunologice, nervoase. Acestea sunt doar câteva mecanisme potenţial implicate în modificarea microbiotei intestinale în condiţii de stres. Microbiotei intestinale îi revine un rol important şi în metabolizarea medicamentelor. Studii ştiinţifice actuale sunt orientate către evaluarea beneficiilor pe care le poate avea manipularea microbiotei intestinale în tratamentul anumitor boli sistemice, în modularea metabolizării medicamentelor şi în influenţele asupra axului cognitiv-comportamental.

Impactul antibioticelor, probioticelor şi prebioticelor. Microbiota intestinala poate fi modulată în mod direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor şi prebioticelor. l Probioticele sunt microorganisme care atunci când sunt administrate în doze adecvate determină un beneficiu terapeutic al gazdei prin reechilibrarea balanţei microbiologice a organismului. l Prebioticele sunt ingrediente alimentare ce determină modificări ale compoziţiei şi activităţii microbiotei conferind un beneficiu gazdei. Ele permit stimularea cresterii şi activităţii speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirectă a speciilor patogene. Dintre acestea cele mai eficiente prebiotice par să fie fructo-oligozaharidele ca inulină şi oligofructoza. Studii recente au demonstrat că suplimentele cu oligofructoză determină o reducere a apetitului şi a aportului energetic, scăderea concentraţiei lipidelor serice, promovează scăderea ponderală şi contribuie la îmbunătăţirea controlului glicemic. l Antibioticele reprezintă cel mai important mijloc de tratament al bolilor infecţioase fără a interfera cu celulele organismului. Acţiunea unui singur antibiotic poate însă determina o alterare marcată a microbiotei intestinale şi un dezechilibru al balanţei dintre flora intestinală şi organismul gazdă, cu perturbări metabolice şi ale absorbţiei vitaminelor, creşterea permeabilităţii intestinale, susceptibilitatea la infecţii, îndeosebi fungice şi un risc crescut de infecţie cu Clostridium dificile. În timp ce atunci când sunt folosite nejudicios antibioticele pot altera microbiota intestinală, pe de altă parte ele pot fi eficient folosite în anumite afecţiuni patologice ale tractului gastrointestinal (boala Crohn, sindromul de intestin iritabil, diverticuloza intestinală).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Parteneri

banner
Doppel Herz
Karl Storz
banner

banner