spot_img

Revista 2024

Rolul  coronarografiei  si  al  procedurii coronariene interventionale  in  diagnosticul  si  tratamentul bolii coronariene ischemice 

Boala coronariana ischemica (BCI) este o afectiune coronariana caracterizata prin ingustarea lumenului vascular realizata prin formarea placii de aterom. Aceasta induce diminuarea aportului de sange oxigenat la nivelul teritoriului miocardic corespunzator. Consecinta ischemiei miocardice este alterarea functiilor normale ale muschiului cardiac.

Coronarografia reprezinta investigatia invaziva, nechirurgicala care aduce cele mai precise informatii in legatura cu caracteristicile stenozelor coronariene, numarul vaselor afectate si este necesara pentru a stabili tratamentul optim ulterior: tratament medical exclusiv, tratament coronarian interventional (angioplastie coronariana, implantare de stent coronarian, etc) sau interventie chirurgicala de revascularizare miocardica. Pot fi  evidentiate deasemenea: variante anatomice, spasm coronarian, punti musculare, fistule coronariene, disectii, anomalii coronariene in cadrul unor boli inflamatorii sau al unor afectiuni congenitale complexe, etc. In cazul stenozelor subocluzive sau ocluzive este evaluata circulatia colaterala inter- sau intracoronariana. Aspectul angiografic al stenozei poate aduce informatii calitative asupra leziunii stenozante: calcificare, tromboza, etc.

   Indicatiile coronarografiei includ urmatoarele situatii, cu diferite grade de prioritate sau cu caracter de urgenta in anumite cazuri:

– pacienti cu BCI la care tratamentul medical nu mai este eficient si se constata reaparitia sau agravarea crizelor anginoase;

– pacienti cu angina pectorala nou aparuta, angina pectorala instabila, infarct miocardic acut sau angina post-infarct;

– pacienti cu BCI, fara dureri anginoase dar cu modificari EKG;

– pacienti cu BCI cu simptomatologie sugestiva dar cu EKG neconcludent;

– evaluarea patului vascular coronarian dupa o procedura interventionala sau dupa interventie de by-pass aortocoronarian;

– pacienti cu boli cardiace valvulare si malformatii cardiace congenitale la care sunt suspectate afectiuni coronariene asociate; etc.

Consecinta efectuarii coronarografiei este instituirea tratamentului optim. In functie de numarul stenozelor, numarul vaselor afectate, aspectul si caracteristicile stenozelor puse in evidenta, varsta pacientului, afectiuni asociate, etc. poate fi aleasa varianta de tratament: medical, interventional sau chirurgical.

Daca sunt evidentiate leziuni care indeplinesc criteriile unei proceduri coronariene interventionale (PCI) atunci sunt efectuate angioplastii coronariene, implantari de stenturi coronariene farmacologic-active sau conventionale, sau sunt utilizate alte tehnici interventionale (dispozitive rotationale si/sau de extragere a materialului endocoronarian, administrarea intracoronariana a unei medicatii adjuvante, etc). In functie de selectarea cazurilor, de consumabilele disponibile si de experienta echipei pot fi abordate si leziuni complexe, multicoronariene. In general riscul complicatiilor majore este redus, este sub 0,01% si evident depinde de complexitatea si numarul leziunilor tratate, numarul vaselor afectate, de afectiunile asociate, etc.

 In general variantele terapeutice sunt complementare si pot fi aplicate secvential aceluiasi pacient daca evolutia afectiunii coronariene o impune.

Tratamentul interventional necesita asocierea tratamentului medical si continuarea controalelor cardiologice periodice. Acestea evalueaza in timp rezultatele obtinute (dupa PCI de obicei pacientul poate reveni la o viata activa, normala). In cazul implantarii stenturilor coronariene, fenomenul de restenoza (intalnit la stenturilor conventionale in aprox 30-40% dintre pacienti) a fost aproape complet suprimat prin utilizarea stenturilor farmacologic-active care au proprietatea de a elibera la locul implantarii o substanta care previne restenozarea. Stenturile farmacologic-active au indicatii optime de implantare la pacientii cu diabet zaharat, in coronare cu diametre reduse, la nivelul unor leziuni complexe (bifurcatii coronariene, grafturi venoase, leziuni difuze, etc), in leziunile de la nivelul trunchiului comun de coronara stanga. Incidenta trombozei tardive si foarte tardive intrastent a fost semnificativ diminuata prin continuarea medicatiei antiagregant plachetare (Plavix 1 cp/zi cel putin 1-2 ani si Aspirina indefinit) si este mai mica decat incidenta complicatiilor prin restenoza stenturilor conventionale.

   In laboratorul de cateterism si angiografie al Clinicii Angiomed sunt efectuate coronarografii si proceduri interventionale (angioplastie coronariana si implantare de stenturi coronariene farmacologic-active sau conventionale) la pacientii cu BCI care intrunesc criteriile medicale necesare. Ingrijirea de specialitate, utilizarea consumabilelor de ultima generatie si experienta echipei medicale concura la obtinerea rezultatelor optime.

Bibliografie

  1.  Michael JB Kutryk, Patrick W Serruys. Coronary stenting, current perspectives. Martin Dunitz Ltd, London, 2008.
  2. William Grossman, Donald S Baim. Cardiac catheterization, angiography and intervention. Lea & Febiger, Philadelphia, London, 2007.

Dr. Mihai Iacob                    Medic primar  – Cardiologie interventionala                    Clinica de Cardiologie                    “ ANGIOMED”, Bucuresti
Dr. Mihai Iacob Medic primar – Cardiologie interventionala Clinica de Cardiologie “ ANGIOMED”, Bucuresti

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Parteneri

banner
Doppel Herz
Karl Storz
banner

banner