La mai mult de jumătate de an de la izbucnirea crizei corona, suntem departe de a o finaliza. Este greu de stabilit câți oameni au fost cu adevărat expuși la virus, pentru că o parte dintre aceștia au fost asimptomatici iar alții au avut simptome moderate, ca urmare nu au fost conștienți că au contactat COVID-19.
Este încă neclar modul în care copiii au jucat un rol în transmiterea virusului.
Dr. Jude Uzonna, imunolog și cercetător în boli infecțioase de la Universitatea Manitoba, Canada, a afirmat de curând faptul că nu există dovezi clare legate de transmiterea virusului de către copii și a răspunsului inflamator numit Kawasaki.
Este greu de evaluat acum modul în care a afectat virusul diverși pacienți expuși la acesta.
Medicii încearcă încă să afle mecanismele fiziologice prin care au apărut fenomene de pierdere a mirosului sau gustului la unii pacienți și modul în care virusul se leagă de celule nervoase sau renale de exemplu. Nu există încă răspuns la dilema conform căreia unii pacienți au resimțit boala mult mai grav decât alții.
Putem dezvolta imunitate la virus?
Cu toate că s-au luat in discutie multe concepte (imunitate colectivă, pașaport de imunitate) care au fost bazate pe faptul că cei care au contactat virusul nu se vor mai îmbolnăvi, Dr. Uzonna afirmă faptul că nu se știe exact acest lucru. Nu se știe dacă acest virus se comportă oferind imunitate pe viață, precum Virusul varicelo-zosterian sau imunitatea va disparea după un an sau doi.
Mai mult decât atât, nu știm cu exactitate când un pacient mai este sau nu infecțios. Date care vin din Germania și Centers for Disease Control (CDC) din SUA sugerează faptul că unii pacienți nu mai transmit virusul la opt sau nouă zile după ce au dezvoltat simptome, dar acest lucru nu este sigur. Este o problemă fiindcă un pacient apare pozitiv cu toate că nu mai transmite boala.
Nu se știe exact și dacă avem de-a face cu un virus care a dobândit mutații. E important de știut dacă afectarea pacienților ține de structura virusului, de predispoziția genetică a indivizilor sau de o combinație a acestor factori.
Ce complicații lasă corona?
Se pare că unii pacienți vor avea nevoie de luni sau chiar ani pentru a-și reveni complet.
În cazul Ebola de exemplu, pacienții s-au confruntat cu o serie de probleme reumatologice sau oftalmologice înainte de a se recupera. Este încă devreme pentru ca oamenii de știință să se pronunțe în legătură cu o criză care a diseminat global în ianuarie. Cu toate că se presupunea că aria geografică cea mai afectată va fi Africa, datorită infrastructurii modeste și a sistemelor de sănătate nedezvoltate, acest lucru nu s-a întâmplat.
Nu poate fi vorba despre prevenție suficientă și nici despre argumente rasiale. În SUA majoritatea deceselor au survenit în populatia afro-americană. Este încă un fapt pe care nu îl stăpânim încă.
Cum influențează de fapt temperatura acest virus?
Pentru că gripa este considerată o boală sezonieră, cu toții ne întrebăm ce se va întâmpla în această vară. Nu știm încă sigur cum creșterea temperaturii afectează SARS-CoV-2, acest virus fiind diferit de cel gripal comun.
Nu ne putem baza pe faptul că temperaturile ridicate sau razele UV vor afecta radical virusul. Țări precum Ecuador, Salvador și Bangladesh au avut răspunsuri epidemice grave cu toate că au un climat foarte cald.
Va dispare oare virusul definitiv vreodată?
Cu siguranță un vaccin va fi lansat, ce nu se știe încă este cât de eficace va fi acesta și cât va dura efectul de imunizare. Știința înseamnă rigoare și răbdare. Noi avem nevoie acum de răspunsuri dar din păcate va mai dura până le vom avea. Între timp, singura măsură eficace este prevenția.
Să nu uităm să ne spălăm pe mâini. Cât de des putem. Protejându-ne pe noi, îi protejăm și pe ceilalți. Rămânem împreună.