• banner catena
  • Tulburările de somn și sănătatea. Sleep formula – formulă pentru somn

    Somnul pare să fie parte inactivă a vieții dar durata și calitatea somnului joacă un rol crucial în toate aspectele vieții active. Somnul este un proces biologic esențial care ne influențează sistemul imunitar, funcțiile creierului, aparatul cardiovascular, activitatea hormonală, metabolismul, pofta de mâncare, greutatea corporală și în final calitatea vieții.(1,2) Cu toate acestea, până la 70 de milioane de oameni în SUA și 45 de milioane din Europa au o tulburare cronică a somnului care afectează funcționarea zilnică și sănătatea.(3,4)

    Lipsa somnului crește riscul de cancer, diabet, depresie, infarct miocardic. Un studiu amplu ce a durat peste 10 ani a urmărit 78.586 de asistente medicale ce au lucrat în schimburi de noapte. Rezultatele arată că munca prelungită în ture de noapte crește mult riscul de cancer colorectal(5).

    Un alt studiu recent desfăsurat în Taiwan, a determinat un risc crescut de cancer la pacienții cu tulburări de somn: insomnie, parasomnie și apnee obstructivă de somn. Riscul de cancer mamar a fost crescut la pacientele cu aceste tipuri de tulburări comparativ cu cele fără tulburări de somn.(6) Bărbații care suferă de probleme grave de a somn sunt de două ori mai predispuși să dezvolte cancer de prostată decât cei fără insomnie.(7) Toate studiile aduc dovezi clare că tulburarea somnului este un factor cauzal major în creșterea stresului, dezvoltarea tulburărilor de dispoziție, a depresiei și a riscului de suicid.(8)

    Este dovedită asocierea între dificultatea de a adormi sau durata scurtă a somnului și incidența infarctului miocardic, tensiunii arteriale ridicate, afecțiunilor cardiovasculare, afectarea sensibilității la insulină, diabetului de tip 2 și a obezității. Perturbarea somnului poate agrava simptomele bolii inflamatorii intestinale, a sindromului intestinului iritabil și a bolii de reflux gastroesofagian.(9)

    Impactul nociv al lipsei somnului de calitate are drept rezultat creșterea mortalității în rândul persoanelor cu probleme de somn așa încât somnul trebuie sa fie o țintă terapeutică adecvată. Din păcate, medicamentele hipnotice au efecte secundare neprevăzute și utilizarea lor pe termen lung poate duce la rezistență și dependență. Se caută compuși bioactivi din surse naturale cu mai puține efecte secundare dar cu eficacitate similară medicamentelor hipnotice.

    Formula lipozomală pentru inducerea somnului si reducerea stresului. Cercetările arată că tulburarea nivelurilor de GABA, de Melatonină, precum și a antioxidanților vitamina C și Glutathion sunt direct corelați cu insomnia și alte tulburări de somn. GABA (Acidul gamma-aminobutiric), este principalul neurotransmițător inhibitor din creierul mamiferelor. Este un aminoacid neproteic care este larg răspândit în natură. Prin modularea sistemului nervos simpatic și inhibarea activității neuronale,GABA îmbunătățește somnul, reduce stresul mintal și fizic, scade anxietatea și ajută la recuperarea stării de calm și îmbunătățirea memoriei. GABA permite corpului și minții să se relaxeze și să doarmă profund pe tot parcursul nopții.

    Studiile arată că nivelurile de GABA la persoanele cu insomnie sunt cu aproape 30% mai mici decât la persoanele fără tulburări de somn. De asemenea, nivelurile scăzute ale GABA sunt asociate cu un somn neliniștit, cu treziri dese, instalarea și menținerea stresului acut și cronic. Administrarea de GABA pe termen lung (1-8 săptămâni) este eficientă pentru îmbunătățirea parametriilor de somn. Melatonina este un hormon produs în mod natural de organism ce este implicat în reglarea ciclurilor de somn-veghe și are rol în inducerea somnului. Un simptom al deficienței de melatonină este incapacitatea de a adormi la culcare sau după o eventuală trezirea pe timpul nopții.

    Într-un studiu dublu-orb, suplimentarea cu melatonină a fost eficientă pentru reducerea latenței somnului (timpul necesar adormirii) și îmbunătățirea calității somnului. Acest lucru a mărit vigilență în timpul zilei, fără efecte secundare(10).

    Un alt studiu controlat randomizat a arătat că melatonina este eficientă în ameliorarea insomniei la 50% din grupul de studiu. Melatonina nu a afectat abilitățile motorii a doua zi. (11)

    Melatonina are în plus, rol în repararea ADN-ului, inhibarea creșterii tumorale și acționează ca un puternic neutralizant de radicali liberi.(7,12) Magneziul activează sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru dobândirea stării de liniște și relaxare. Prezența unui nivel optim de magneziu mărește activitatea neurotransmițătorului GABA și ajută la reglarea producției de melatonină, funcționând în același timp ca un amortizor al semnalelor sistemului nervos care mențin starea de veghe. Sinergia acidului gamma-aminobutiric, alături de melatonină și magneziu în produsul Sleep  Formula reprezintă o compoziție atent echilibrată, formulată de LipoCellTech™, Marea Britanie, iar încapsularea în lipozomi naturali, de înaltă stabilitate, permit instalarea rapidă a efectelor terapeutice. Somnul nu este un timp pierdut! Dimpotrivă este o investiție în sănătatea noastră și ar trebui să îi acordăm la fel de multă atenție ca nutriției și exercițiilor fizice.

    Referințe:

    1. Joint Consensus Statement of the American Academy of Sleep Medicine and Sleep Research Society on the Recommended Amount of Sleep for a Healthy Adult: Methodology and Discussion.Consensus Conference Panel., Watson NF, Badr MS, Belenky G, Bliwise DL, Buxton OM, Buysse D, Dinges DF, Gangwisch J, Grandner MA, Kushida C, Malhotra RK, Martin JL, Patel SR, Quan SF, Tasali ESleep. 2015 Aug 1; 38(8):1161-83.
    2. Institute of Medicine, Committee on Sleep Medicine and Research, Board on Health Sciences Policy . Sleep Disorders and Sleep Deprivation: An Unmet Public Health Problem. Washington, DC: National Academies Press; 2006.
    3. Institute of Medicine, Committee on Sleep Medicine and Research, Board on Health Sciences Policy . Sleep Disorders and Sleep Deprivation: An Unmet Public Health Problem. Washington, DC: National Academies Press; 2006.
    4. The economic cost of brain disorders in Europe..Olesen J, Gustavsson A, Svensson M, Wittchen HU, Jönsson B, CDBE2010 study group., European Brain Council.Eur J Neurol. 2012 Jan; 19(1):155-62.
    5. Night-shift work and risk of colorectal cancer in the nurses’ health study. Schernhammer ES, Laden F, Speizer FE, Willett WC, Hunter DJ,Kawachi I, Fuchs CS, Colditz GA. J Natl Cancer Inst. 2003 Jun 4; 95(11):825-8.
    6.  Risk of Cancer in Patients with Insomnia, Parasomnia, and Obstructive Sleep Apnea: A Nationwide Nested Case-Control Study. Fang HF, Miao NF, Chen CD, Sithole T, Chung MH J Cancer. 2015; 6(11):1140-7.
    7. Sleep disruption among older men and risk of prostate cancer.Sigurdardottir LG, Valdimarsdottir UA, Mucci LA, Fall K, Rider JR, Schernhammer E, Czeisler CA, Launer L, Harris T, Stampfer MJ, Gudnason V, Lockley SW.Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2013 May; 22(5):872-9.
    8. Review Restricted and disrupted sleep: effects on autonomic function, neuroendocrine stress systems and stress responsivity. Meerlo P, Sgoifo A, Suchecki D. Sleep Med Rev. 2008 Jun; 12(3):197-210.
    9. Review Sleep, immunity and inflammation in gastrointestinal disorders.Ali T, Choe J, Awab A, Wagener TL, Orr WC World J Gastroenterol. 2013 Dec 28; 19(48):9231-9.
    10. Patrick Lemoine, Tali Nir, Moshe Laudon, Nava Zisapel, Prolonged release melatonin improves sleep quality and morning alertness in insomnia patients aged 55 years and older and has no withdrawal effects, 21 November 2007, Journal of Sleep Research.
    11. Remy Luthringer, Muriel Muzet, Nava Zisapel, Luc Staner, The effect of prolonged-release melatonin on sleep measures and psychomotor performance in elderly patients with insomnia, PubMed, 2009.
    12. Short duration of sleep increases risk of colorectal adenoma.Thompson CL, Larkin EK, Patel S, Berger NA, Redline S, Li L Cancer. 2011 Feb 15; 117(4):841-7.

     

    Related Posts