\u00a0 \u00a0 \u00a0A bea cafea e un obicei str\u0103vechi, de peste 1000 de ani, dar mai \u00eenainte de toate ar trebui s\u0103 \u015ftim ce bem, cum e mai bine s\u0103 o prepar\u0103m \u015fi la ce s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m din partea ei.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae dintre care dou\u0103 variet\u0103\u0163i sunt mai importante: Cofeea arabica si Cofeea robusta, prima fiind de calitate superioar\u0103. Con\u0163in peste 800 de substan\u0163e volatile aromate ce se eman\u0103 numai din boabele pr\u0103jite.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0Principala substan\u0163\u0103 din componen\u0163a cafelei, care are \u015fi efecte fiziologice de importan\u0163\u0103 major\u0103 asupra organismului, este cofeina sau cafeina. Este de fapt un praf alb, cristalin, cu gust u\u015for amar \u015fi are denumirea chimic\u0103 de 1,3,7- trimetilxantin\u0103. Aceasta are \u015fi efecte pozitive asupra organismului, dar \u015fi efecte negative notabile \u015fi de neglijat.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0O s\u0103 \u00eencep prin a prezenta \u00eent\u00e2i efectele ei pozitive pentru care se \u015fi folose\u015fte ca medicament, dar voi atrage aten\u0163ia \u015fi asupra celor negative care trebuie \u015fi ele luate \u00een calcul.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 Cofeina stimuleaz\u0103 creierul pentru a produce neurotransmi\u0163\u0103torul DOPAMINA ocup\u00e2nd receptorii adenozidici ai creierului, cei care induc somn, calm \u015fi lini\u015fte. Ei nu reu\u015fesc s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre adenozin\u0103 \u015fi cafein\u0103. Dopamina este neurotransmi\u0163\u0103torul care ne induce starea de bine, ne stimuleaz\u0103 activitatea neuronal\u0103 \u00een general \u015fi ne ajut\u0103 la controlul mi\u015fc\u0103rilor con\u015ftiente. De aici rezult\u0103 rolul ei at\u00e2t \u00een protejarea \u00eempotriva depresiei, a bolii Alzheimer \u015fi a Parkinsonului, c\u00e2t \u015fi \u00een \u00eendep\u0103rtarea st\u0103rii de oboseal\u0103, somnolen\u0163\u0103, oferind precizie \u00een mi\u015fc\u0103ri. \u00censa \u00een acela\u015fi timp se suprastimuleaz\u0103 \u015fi glanda pituitar\u0103 care \u00eencepe s\u0103 transmit\u0103 c\u0103tre toate glandele, dar mai cu seam\u0103 asupra glandelor suprarenale, hormoni care stimuleaz\u0103 desc\u0103rcarea de adrenalin\u0103 \u015fi noradrenalin\u0103, neurotransmi\u0163\u0103torii sistemului nervos simpatic de unde pleiada de efecte de suprastimulare simpatic\u0103 cu efecte pozitive, dar \u015fi negative. Dintre efectele pozitive not\u0103m: bronhodilata\u0163ia ceea ce ne ajut\u0103 \u00een crizele de astm sau \u00een bron\u015fitele cu componen\u0163\u0103 bronhospastic\u0103, efectul inotrop \u015fi cronotrop pozitiv asupra inimii, adic\u0103 stimularea puterii de pompare a inimi \u015fi cre\u015fterea frecven\u0163ei cardiace, foarte important\u0103 \u00een insuficien\u0163ele cardiace \u015fi chiar tendin\u0163a la stop cardiac, stimularea secre\u0163iilor digestive \u015fi a tranzitului, ajut\u00e2nd digestia alimentelor \u015fi eliminarea scaunului, deci \u00een constipa\u0163ie. Prin stimularea glandei tiroidiene duce la stimularea metabolismului \u00een general \u015fi a arderilor catabolice, ceea ce duce la topirea gr\u0103similor, de aceea e bun\u0103 \u00een curele de sl\u0103bire.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cens\u0103 are \u015fi multe \u015fi importante efecte negative asupra organismului:
\n1. asupra sistemului nervos produce acea suprastimulare dopaminergic\u0103, iar prin inhibarea receptorilor adenozinici induc o stare de nelini\u015fte \u015fi agita\u0163ie, insomnii;
\n2. asupra vaselor de s\u00e2nge produc o vasoconstric\u0163ie ceea ce duce la cre\u015fterea u\u015foar\u0103, dar uneori semnificativ\u0103, a tensiunii, urm\u00e2nd ca mai apoi prin stimularea diurezei s\u0103 se produc\u0103 sc\u0103derea \u015fi mai semnificativ\u0103 a tensiunii, put\u00e2nd s\u0103 mearg\u0103 uneori p\u00e2n\u0103 la st\u0103ri de colaps \u015fi le\u015finuri, dureri de cap de origine vasomotorie;
\n3. asupra aparatului digestiv prin suprastimularea secre\u0163iilor digestive \u015fi a peristaltismului intestinal pot s\u0103 apar\u0103 gastrite, ulcere, colici, colite, celiachii \u015fi intoleran\u0163\u0103 la gluten, diaree;
\n4. prin suprastimularea sistemului nervos se suprastimuleaz\u0103 \u015fi sistemul endocrin care se va dezechilibra prin reac\u0163ii de hiper:
\n\u2022 hipertiroidism cu stimularea arderilor \u015fi sc\u0103dere \u00een greutate;
\n\u2022 hiperparatiroidism cu cre\u015fterea absorb\u0163iei de calciu \u015fi fosfor, dar \u015fi a resorb\u0163iei osoase ceea ce poate duce la Osteoporoz\u0103;
\n\u2022 hiperpituitarism cu suprastimularea celorlalte glande;
\n\u2022 cre\u015fterea produc\u0163iei de adrenalin\u0103 cu efectele discutate mai sus, dar \u015fi cu inducerea unei st\u0103ri de alert\u0103, de „lupt\u0103 sau fugi”. Eliber\u0103rile acestea de Adrenalin\u0103 \u015fi Dopamin\u0103 care induc st\u0103rile de bine, de energie \u015fi de a fi mereu „\u00een priz\u0103”, dau sindromul de dependen\u0163\u0103 similar oric\u0103rui drog. Aten\u0163ie! Uneori pl\u0103cerile ne pot omor\u00ee!
\n\u2022 Pe m\u0103sur\u0103 ce rezerva de adrenalin\u0103 scade \u00eencepe desc\u0103rcarea celui de al doilea hormon de stres, de „lupt\u0103 sau fugi” \u015fi anume Cortizolul. Dac\u0103 acest ciclu se repet\u0103 de mai multe ori \u015fi \u00een mod regulat se instaleaz\u0103 starea de stres cronic ceea ce duce la sindromul de oboseal\u0103 cronic\u0103, anxietate, nervozitate, iritabilitate \u015fi sc\u0103derea imunit\u0103\u0163ii. Cre\u015fterea cortizolului poate s\u0103 provoace, pe l\u00e2ng\u0103 acest r\u0103spuns la stres, o cre\u015ftere a rezisten\u0163ei la insulin\u0103 cu efecte de cre\u015ftere a glicemiei, o stimulare a resorb\u0163iei osoase cu pericol de Osteoporoz\u0103, o inhibare a hormonului de cre\u015ftere cu importan\u0163\u0103 major\u0103 la copii, dar \u015fi inhibarea hormonilor sexuali, produc\u00e2nd fenomene de hipogonadism \u015fi a aldosteronului produc\u00e2nd reten\u0163ie de sodiu \u015fi hiperexcre\u0163ie de potasiu \u015fi calciu.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0De asemenea s-a mai observat c\u0103 sub influen\u0163a cafeinei scade \u015fi absorb\u0163ia intestinal\u0103 de fier put\u00e2nd sa produca Anemii feriprive, dar \u015fi a calciului.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen ceea ce prive\u015fte aportul de calciu, acesta poate fi blocat de diferite alimente, cum ar fi: cafeaua, ca de altfel \u015fi cacao, ceaiul verde sau negru, spanacul, macri\u015ful, reventul, ro\u015fiile, sfecla ro\u015fie, \u0163elina, p\u0103trunjelul ori smochinele, care con\u0163in cantit\u0103\u0163i mari de acid oxalic fiind considerate alimente cu un PH acid. Acidul oxalic este unul dintre cei mai tari acizi organici fiind foarte instabil reac\u0163ion\u00e2nd imediat cu mineralele cu care vine \u00een contact \u015fi \u00een special cu calciul, care formeaz\u0103 oxala\u0163ii de calciu, s\u0103ruri insolubile care se depun imediat form\u00e2nd calcific\u0103ri pe artere, osteofite pe articula\u0163ii sau calculi \u00een diverse organe cavitare. Cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucrul acesta? Dac\u0103 consum\u0103m cafeaua sau oricare din alimentele mai sus amintite, acidul oxalic din ele ajung\u00e2nd \u00een s\u00e2nge se cupleaz\u0103 cu calciul pe care-l \u00eent\u00e2lne\u015fte, form\u00e2nd oxala\u0163ii de calciu care se depun pe artere sau prin rinichi, etc. S\u00e2ngele, ca s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 cantitatea de calciu care trebuie sa perfuzeze mu\u015fchii astfel \u00eenc\u00e2t ei s\u0103 nu sufere \u015fi s\u0103 nu intre \u00een tetanie, \u00eencepe s\u0103-l extrag\u0103 din os produc\u00e2nd Osteoporoza, iar prin precipitarea oxala\u0163ilor de calciu, osteofitele. Dac\u0103 se consum\u0103 cafeaua sau oricare din produsele mai sus men\u0163ionate cu lactate, se formeaz\u0103 oxala\u0163ii de calciu \u00een afara organismului \u015fi astfel se evit\u0103 vidarea propriilor rezerve de calciu, \u00eens\u0103 aceste s\u0103ruri sunt absorbite din intestin \u00een s\u00e2nge \u015fi se pot depune pe vasele de s\u00e2nge sau \u00een rinichi, ficat, pancreas etc. d\u00e2nd acele microcalcific\u0103ri sau calculi.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0De asemenea, cafeaua mai con\u0163ine \u015fi cafestol \u015fi kahweol, dou\u0103 substan\u0163e care pot ridica nivelul LDL- colesterolului (lipoproteine) care transport\u0103 colesterolul r\u0103u depus pe vase produc\u00e2nd Ateroscleroza.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0S-a observat \u00eens\u0103, c\u0103 aceste substan\u0163e pot fi \u00eendep\u0103rtate prin folosirea filtrelor de cafea.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 De asemenea, cafeaua mai con\u0163ine aproximativ 4% proteine, 30% glucide, 14% lipide, vitaminele: A, E, PP, B1, B2, B6, B9, minerale: K, Ca, Mg, P, etc \u015fi acizi fenolici clorogenici cu propriet\u0103\u0163i cei drept antioxidante, dar, av\u00e2nd \u00een vedere efectele negative multiple \u015fi importante ale cafelei, ar fi de preferat a se folosi alte alimente bogate \u00een substan\u0163e antioxidante, cum ar fi fructele, legumele, cerealele, plantele, etc care au \u015fi putere energizant\u0103 de altfel, f\u0103r\u0103 s\u0103 dea sindroame de dependen\u0163\u0103.<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00cen concluzie, e bine s\u0103 se foloseasc\u0103 cafeaua c\u00e2t mai rar posibil, pregatit\u0103 la filtru, tamponat\u0103 cu trei sferturi din cantitate cu lapte, pentru a evita s\u0103r\u0103cirea organismului \u00een calciu, al\u0103turi de un pahar cu ap\u0103 pentru a evita sc\u0103derile tensionale post diurez\u0103, nu \u00een cantit\u0103ti mari \u015fi nu pe stomacul gol, ci dup\u0103 o mas\u0103 mai festiv\u0103, pentru a evita sindromul de dependen\u0163\u0103 \u015fi de obisnuin\u0163\u0103 care o face s\u0103 nu mai aib\u0103 efectul scontat de energizare \u015fi pentru a evita toat\u0103 pleiada de afec\u0163iuni pe care le poate genera. \u00cen ceea ce prive\u015fte categoriile de oameni care o pot consuma, sunt doar persoanele adulte \u015fi nu foarte \u00een v\u00e2rst\u0103. Este interzis\u0103 cu des\u0103var\u015fire femeilor \u00eens\u0103rcinate sau care al\u0103pteaz\u0103, pentru c\u0103 pot \u00eentoxica copilul care nu are \u00eenc\u0103 pregatite armele metaboliz\u0103rii \u015fi elimin\u0103rii substan\u0163elor din cafea \u015fi copiilor de orice v\u00e2rst\u0103, pentru ca le blocheaz\u0103 hormonul de cre\u015ftere.<\/p>\n
Dr. Dumitrescu Noica Angelica Cornelia, medic de familie<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0 \u00a0 \u00a0A bea cafea e un obicei str\u0103vechi, de peste 1000 de ani, dar mai \u00eenainte de toate ar trebui s\u0103 \u015ftim ce bem, cum e mai bine s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":4312,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[67,311],"tags":[357,205],"class_list":["post-4305","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-articole","category-nutritie","tag-cafea","tag-nutritie"],"yoast_head":"\n