Mâine, 24 septembrie, Bucureștiul găzduiește cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, organizat la Biblioteca Națională a României de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Cercetători, medici și specialiști din nouă țări vin să discute despre o schimbare importantă în medicină: trecerea de la tratarea bolilor asociate vârstei la încercarea de a înțelege și măsura mai devreme procesele biologice care le favorizează.
Participanții vin din Spania, Italia, Arabia Saudită, Germania, Letonia, Israel, India, Statele Unite și România, iar programul pune față în față cercetarea fundamentală și aplicațiile care ar putea ajunge, în timp, în practica medicală.
Medicina longevității nu înseamnă doar prelungirea vieții. Una dintre temele centrale este „healthspan”, numărul de ani trăiți cu o stare bună de sănătate și cu autonomie păstrată. De aici pornesc întrebări foarte concrete: putem identifica mai devreme degradarea organismului? Putem preveni o parte dintre bolile asociate vârstei înainte ca ele să devină cronice?
Congresul aduce și cercetări care privesc diferit etapele vieții. Dr. Elizabete Ārgale, medic și cercetătoare la Rīga Stradiņš University, studiază efectele menopauzei asupra sănătății cardiovasculare, osoase și mintale și modul în care această perioadă poate influența anii de viață sănătoasă ai femeilor.
O altă temă vine din medicina regenerativă. Walter Crompton, inginer biomedical și director executiv al American Longevity Alliance, a participat la studiul-pilot TRIIM, care a investigat posibilitatea regenerării timusului, organ cu rol important în funcționarea sistemului imunitar și care se modifică odată cu înaintarea în vârstă.
La București va fi prezent și profesorul Valerio Orlando, unul dintre cercetătorii care studiază epigenetica și așa-numitul „repeatom”, regiuni ale genomului considerate mult timp lipsite de funcție, dar investigate astăzi pentru rolul lor în îmbătrânire și regenerare.
Pe agenda congresului intră și biomarkerii, inteligența artificială, medicina predictivă și dispozitivele digitale de monitorizare. Ideea comună este folosirea datelor pentru a observa mai devreme schimbările relevante pentru sănătate și pentru a adapta prevenția și deciziile medicale fiecărui pacient. La Congresul Internațional de Longevitate se va lansa cartea semnată de Jose Cordeiro „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”, adusă în România cu sprijinul Ralucăi Prodan, președintele Asociației de Genetică și Medicină Personalizată. Volumul a fost tradus și publicat la editura Niculescu.
Evenimentul este împărțit în „Longevity Science Forum”, dedicat cercetării, și „Applied Longevity”, axat pe ceea ce poate fi transferat în prevenție, diagnostic și monitorizare.
Astfel, discuția despre longevitate trece din zona promisiunilor generale în cea a cercetărilor care pot fi testate, validate și, eventual, transformate în instrumente medicale.
