Congresul Societății Euro-Asiatice de Chirurgie Cardiovasculară și Toracică (EABM), desfășurat la Iași între 17 și 20 octombrie 2024, a reunit experți de renume internațional din domeniul chirurgiei cardiotoracice, oferind un cadru de discuții și schimburi de idei despre cele mai recente inovații și provocări în acest domeniu medical. Importanța acestui eveniment de anvergură a fost întărită de discursul prezidențial susținut de Prof. Univ. Dr. Grigore Tinică, care a evidențiat atât realizările recente, cât și nevoia de pregătire continuă a noilor generații de specialiști dedicați, dispuși să îmbrățișeze această carieră complexă.
În acest cadru, vineri, 18 octombrie 2024, în Sala 1 a Congresului EABM 2024, Prof. Univ. Dr. Grigore Tinică, Președintele Congresului și directorul Institutului de Boli Cardiovasculare Iași, a susținut un discurs remarcabil despre progresul și inovațiile în chirurgia cardiovasculară. Acesta a subliniat importanța educației medicale continue și a adoptării tehnologiei de ultimă generație în practica medicală, subliniind că viitorul acestei discipline depinde de pregătirea tinerelor generații de chirurgi.
În cadrul discursului, Prof. Tinică a evidențiat provocările actuale din domeniul chirurgiei cardiotoracice, atât la nivel național, cât și internațional, și a anunțat un proiect ambițios de construire a celui mai mare spital cardiovascular din România. Acest proiect va servi drept un centru de excelență pentru diagnosticare, tratament și cercetare în bolile cardiovasculare.
”De la înființa
rea Societății, în calitate de fost președinte și membru al consiliului de administrație, am avut privilegiul de a lucra alături de o echipă dedicată de membri, cărora le mulțumesc din inimă.
Aș dori să adresez o recunoaștere specială foștilor președinți și fondatori: Dr. Sotirios Prapas, Dr. Belhan Akpinar, Dr. Georges Tedy, Dr. Shervin Ziabakhsh Tabary, Dr. Slobodan Micovic, Dr. Bojan Biocina, Dr. Ali Refatllari, Dr. Kamran Kazim Musayev, Dr. Kosmas Tsakiridis și Stella Papandreopoulou – director executiv al EAB Society, care și-au împărtășit cu generozitate experiențele, fiind legați de o prietenie și colegialitate de lungă durată.
Permiteți-mi să încep spunând că trăim vremuri de profunde transformări. Între conflictele continue din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina, în urma unei pandemii mondiale devastatoare și a tulburărilor politice și sociale care se răspândesc în întreaga lume, traversăm o perioadă dificilă.
Sper că fiecare dintre dumneavoastră, precum și cei dragi, sunteți în siguranță și găsiți modalități de a rămâne echilibrați în fața acestor adversități. În ciuda turbulențelor din jurul nostru, suntem uniți aici de scopul nostru comun: de a vindeca, de a inova și de a avansa în domeniul chirurgiei cardiotoracice și vasculare, pentru binele umanității.
Acest discurs este despre a privi atât în trecut, cât și în viitor. Este vorba despre regândirea modului în care predăm, învățăm și ne îngrijim pacienții. În acest peisaj în continuă evoluție, educația devine mai importantă ca niciodată.
Călătoria mea în chirurgia cardiovasculară
Născut într-o familie de români în Moldova, călătoria mea spre România nu a fost ușoară. Este încă dificilă în multe privințe. Însă, dragostea mea pentru pacienți și pentru chirurgie m-a motivat să merg mereu mai departe.
Am venit în România pentru a-mi continua studiile medicale, o alegere pe care mulți o fac acum în direcția opusă. În timp ce România atrage studenți internaționali, mulți dintre ai noștri pleacă pentru condiții mai bune în străinătate. În ciuda tuturor provocărilor, am avut norocul să-mi construiesc cariera aici, în chirurgia cardiovasculară.
Dezvoltarea acestei specialități a fost, în mare măsură, ghidată de viziunea și cercetările pionierilor săi, care ne-au condus acolo unde ne aflăm astăzi. Doresc să exprim recunoștința mea față de cei care au pus bazele carierei mele și să subliniez importanța contribuțiilor lor în modelarea viitorului acestui domeniu.
O mare parte din ceea ce oferă chirurgia cardiacă și modul în care aceasta continuă să fie relevantă în medicină depinde de cercetările efectuate de actorii săi cheie. Mulți dintre acești oameni ne sunt prieteni apropiați și colegi. În calitate de chirurgi cardiaci și oameni de știință, avem o sarcină specială: ne folosim experiența clinică, cunoștințele științifice și intuiția pentru a orienta studiile către cele mai importante probleme pentru viitorul medicinei. Este esențial să formăm și să pregătim următoarea generație de chirurgi, pentru ca aceștia să ducă mai departe tradiția respectată a domeniului nostru.
Privind înapoi: O moștenire de excelență și inovație
Chirurgia cardiovasculară nu este accesibilă pentru aproape 75% din populația globală din cauza infrastructurii precare, a lipsei de medici și a fondurilor insuficiente. În Africa Subsahariană există doar 0,12 chirurgi cardiaci adulți și 0,08 chirurgi cardiaci pediatrici la un milion de locuitori, în timp ce America de Nord are 11,12 chirurgi cardiaci adulți și 2,08 chirurgi cardiaci pediatrici la un milion de locuitori. Țările mai bogate au 7,15 și 1,67 chirurgi la un milion de locuitori, în timp ce țările cu venituri mici au doar 0,04 și 0,03 chirurgi la un milion de locuitori.
În România, ca și la nivel global, situația este aproape similară. În prezent, ne confruntăm cu o distribuție inegală a centrelor și a expertizei cardiovasculare în întreaga țară. Majoritatea acestor centre de înaltă specializare sunt concentrate în București și în regiunea de vest, iar alte centre izolate sunt distribuite în părțile de sud și est ale țării.
Institutul de Boli Cardiovasculare Iași (IBCV) este mândru că contribuie la sănătatea și bunăstarea a peste 5 milioane de locuitori din regiune, deservind una dintre cele mai mari populații ale oricărui institut cardiovascular din Europa. Cu un raport de 42.370 de locuitori pe pat de spital, IBCV joacă un rol esențial în furnizarea de îngrijire cardiovasculară specializată pentru o regiune vastă.
Noi, cei de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași, am muncit din greu pentru a transforma institutul nostru într-un cămin pentru pacienții noștri și într-o oportunitate pentru medici, asistenți medicali și perfuzioniști de a-și îmbunătăți abilitățile. În acest cadru, aceștia au un cuvânt clar în deciziile clinice, cercetare și practică. Misiunea noastră, structurată în trei direcții, este de a oferi educație medicală de clasă mondială, oportunități de învățare de ultimă oră și cercetare de pionierat, toate cu sprijinul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași.
Între 2000 și 2023, peste o jumătate de milion de pacienți au fost tratați în institutul nostru. Am efectuat aproximativ 100.000 de proceduri intervenționale și mai mult de 15.000 de intervenții chirurgicale.
Este critică necesitatea mai multor astfel de centre, dotate cu infrastructură de ultimă generație și profesioniști medicali talentați, nu doar în România, ci la nivel global. Permiteți-mi să vă ofer o imagine a facilităților noastre de vârf: sala noastră hibridă de operație, cea mai veche de acest tip din România; secția noastră avansată de terapie intensivă pentru chirurgie și cardiologie; unitatea noastră specializată de electrofiziologie.
Educația medicală în vremuri fără precedent: Provocările rezidențiatului în chirurgia cardiovasculară și burnout-ul
Predarea în aceste vremuri fără precedent poate reprezenta o oportunitate extraordinară pentru specialitatea noastră.
Domeniul chirurgiei cardiotoracice oferă un peisaj complex de provocări și oportunități pentru tinerii chirurgi aflați la început de carieră. Pentru a face față acestor provocări, este necesar un curriculum unificat la nivel european, precum și introducerea unui examen al Consiliului European de Chirurgie Cardiotoracică (EBCTS) pentru toți medicii rezidenți din Europa, înainte de a primi certificarea oficială. Totuși, din cauza diferențelor regionale în formare, nu toate țările europene, inclusiv România, au făcut acest pas obligatoriu.
În timp ce ne adunăm astăzi aici, văd nu doar unii dintre cei mai importanți lideri din lume în acest domeniu, ci și cele mai strălucite minți – viitorul chirurgiei cardiovasculare. Știu că mulți dintre dumneavoastră, fie că sunteți rezidenți, fie tineri chirurgi, vă întrebați: De ce ar renunța cineva la 16, 18, chiar 20 de ani din viața sa pentru a deveni chirurg cardiovascular? Drumul este lung, riscurile sunt mari, iar cerințele sunt constante. Răspunsul este simplu: pentru că merită. Fiecare moment petrecut în acest domeniu, fiecare oră de muncă fără somn, fiecare decizie complexă cu care ne confruntăm în sala de operație merită, pentru că salvăm vieți în moduri care nu sunt egalate de nicio altă specialitate. Aceasta este profesia celor care schimbă regulile jocului, iar fiecare dintre cei prezenți în această sală, fie că realizați sau nu, este așteptat să fie unul dintre aceștia.
În România, suprapunerea specialităților în chirurgia vasculară, cardiovasculară și toracică, împreună cu scăderea numărului de cazuri în timpul pregătirii, complică programele de rezidențiat. Totuși, aceste provocări stimulează, de asemenea, creativitatea și inovarea. Chirurgii de astăzi trebuie să fie mai flexibili, mai creativi și mai pricepuți în utilizarea tehnologiei, ceea ce reprezintă o oportunitate unică pentru această generație de a valorifica noile tehnologii și abordări, ghidându-se cu ajutorul acestora, în loc să urmeze doar tradiția.
Este nevoie de 16 ani pentru a deveni chirurg cardiovascular în România, incluzând facultatea de medicină și rezidențiatul, și până la 20 de ani în cazul sub-specializării. Acest parcurs lung de formare face ca acești profesioniști să fie foarte calificați și valoroși, dar și dificil de păstrat.
Aceasta este o provocare întâlnită în întreaga Europă, unde calitatea formării și oportunitățile practice variază semnificativ. Un examen de acreditare standardizat la nivel european și ghiduri uniforme ar putea contribui la asigurarea unei formări de înaltă calitate pe întregul continent.
Acum, să vorbim despre burnout, deoarece acesta este foarte real în chirurgia cardiovasculară, unde presiunea emoțională și fizică este imensă, iar deciziile de viață sau de moarte fac parte din rutina zilnică. Chirurgii trăiesc adesea pentru a munci, nu muncesc pentru a trăi, confruntându-se cu o presiune constantă, ceea ce poate duce la epuizare emoțională și la o detașare de pacienți. Medicii tineri sunt deosebit de vulnerabili, iar doar 10% dintre chirurgii cardiovasculari din întreaga lume sunt femei. Mulți părăsesc domeniul înainte de a se integra pe deplin în acesta, din cauza presiunilor de la locul de muncă și a lipsei unui echilibru între viața profesională și cea personală.
Pe măsură ce generația Baby Boomers atinge vârsta de 65 de ani, cererea de proceduri cardiovasculare va crește, deoarece peste două treimi dintre persoanele de peste 65 de ani suferă de boli cardiovasculare. Cu toate acestea, mulți dintre experții actuali în domeniu se vor pensiona în următorii 10-15 ani, în timp ce tot mai puțini absolvenți intră în acest domeniu din cauza volumului de muncă și a problemelor salariale. Chiar nu putem permite ca acest lucru să se întâmple. Este un apel la acțiune pentru liderii din domeniu: trebuie să atragem tinere talente și să folosim inovația ca aliat.
Autonomia pacientului în luarea deciziilor
Autonomia pacientului în luarea deciziilor devine din ce în ce mai importantă, în special atunci când este implicată echipa cardiacă. Mulți pacienți sosesc cu idei preconcepute despre tratament, obținute de pe internet sau de la oameni care nu sunt de specialitate, adesea înainte de a consulta experții. În calitate de chirurgi, trebuie să comunicăm clar și respectuos, echilibrând dreptul pacientului de a alege cu recomandările noastre profesionale. Provocarea rămâne: când alegerea echipei cardiace ar trebui să prevaleze asupra celei a pacientului și viceversa? Aceste conversații dificile sunt esențiale atunci când sunt în joc vieți.
Să nu uităm că peisajul răspunderii medicale prezintă, de asemenea, provocări care nu pot fi ignorate. Medicina defensivă a devenit o realitate nefericită în multe dintre practicile noastre, iar chirurgii cardiovasculari se numără printre cei mai expuși la riscuri din cauza frecvenței evenimentelor adverse grave. Solicitarea excesivă a testelor de diagnostic, evitarea pacienților cu risc ridicat și trimiterea acestora la alți medici, uneori nejustificat, sunt semnele unui sistem condus de teama unor acțiuni în justiție. Această problemă este amplificată în România de o adevărată „vânătoare de vrăjitoare” împotriva medicilor, orchestrată de mass-media, și de un sistem judiciar care nu respectă întotdeauna normele europene necesare.
Însă, în ciuda tuturor acestor obstacole, mesajul meu este unul plin de speranță și de optimism. De ce ar alege cineva să devină chirurg cardiovascular? Pentru că nu există altă specialitate care să ofere aceeași combinație de măiestrie tehnică, provocare intelectuală și împlinire personală. În ultimii 50 de ani, am asistat la un progres extraordinar în acest domeniu. Unii ar putea spune că chirurgia cardiotoracică a ajuns la maturitate, că marile provocări au fost deja depășite și că „acțiunea” s-a mutat în altă parte. Însă eu, cu tot respectul, sunt de altă părere. Potențialul pentru noi descoperiri în acest domeniu rămâne nelimitat.
Într-adevăr, structura sistemului de sănătate este în schimbare. Pacienții cu boli cardiovasculare au nevoie de îngrijire din partea unor echipe multidisciplinare pe tot parcursul vieții lor. Modelul viitorului este cel al Echipei Cardiovasculare, în care cardiologii și chirurgii colaborează strâns. Nu mai este vorba despre ce specialitate sau care dispozitiv este mai bun. Este vorba despre a lucra împreună pentru binele pacientului, valorificând punctele forte ale fiecărei specialități și asigurând cele mai bune rezultate posibile.
Așa cum ne reamintește Biblia, în Sfânta Evanghelie după Luca, capitolul 12, versetul 48: „oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, şi cui i s-a încredinţat mult, mai mult i se va cere.” Noi, în calitate de chirurgi, avem responsabilitatea imensă de a ne îngriji pacienții în cele mai critice momente ale vieții lor. Dar această responsabilitate aduce cu sine și nevoia de a ne îngriji de noi înșine și de colegii noștri. Dacă dorim să continuăm să oferim cea mai bună îngrijire medicală, trebuie să ne concentrăm și asupra bunăstării echipelor noastre chirurgicale, asigurându-le suportul și resursele necesare pentru a excela.
Trebuie să regândim modul în care recrutăm, formăm și susținem noua generație de chirurgi cardiovasculari. În acest context, inovația, reforma educațională și promovarea unei culturi bazate pe colaborare și îndrumare profesională devin esențiale.
Privind înainte: Provocări și inovații în chirurgia cardiotoracică
Privind în viitor, putem vedea clar că chirurgia cardiovasculară are un viitor strălucit, dar se schimbă rapid. Trebuie să rămânem deschiși la idei noi și să fim pregătiți să adoptăm inovația. Inteligența artificială (IA) este parte din soluție. Mulți dintre noi deja folosim IA, fie pentru studii, fie pentru a învăța sau pentru a analiza date. Totuși, cum putem să o utilizăm pe deplin în educația medicală și în practica clinică? Răspunsul este că încă nu știm cu adevărat.
Inteligența artificială ar putea schimba radical domeniul nostru. Aceasta îmbunătățește imagistica, ajută medicii să ia decizii și combină cardiologia și chirurgia într-o metodă unică, centrată pe pacient.
Pe măsură ce privim înainte, tehnologia transformă chirurgia cardiovasculară în moduri la care puteam doar visa în urmă cu câțiva ani. Instrumente precum realitatea augmentată, tehnologia gemenilor digitali, big data și imprimarea 3D nu fac doar ca intervențiile chirurgicale să fie mai precise, ci schimbă modul în care diagnosticăm, tratăm și chiar prevenim bolile cardiovasculare.
Sofisticarea acestor instrumente tehnologice ridică întrebarea dacă ele ar putea deveni mult mai inteligente decât noi și până unde putem merge? Pe măsură ce tehnologia, inclusiv inteligența artificială și realitatea augmentată, continuă să avanseze, vedem potențialul său incredibil de a sprijini o planificare chirurgicală mai bună, de a prevedea complicațiile și de a îmbunătăți rezultatele pentru pacienți. Cu toate acestea, pe măsură ce aceste instrumente devin tot mai sofisticate, trebuie să ne asigurăm că și competențele noastre evoluează.
Aceste inovații trebuie să fie integrate în practica noastră pentru a ne completa și extinde abilitățile, nu pentru a le înlocui.
Dacă ne uităm la această tendință, începând cu anul 2010, observăm o schimbare. Rolul tehnologiei în îndeplinirea sarcinilor fizice și intelectuale a crescut rapid, ridicând întrebări importante cu privire la viitorul profesiei noastre. Va scădea competența noastră pe măsură ce instrumentele pe care le utilizăm devin tot mai inteligente?
Acum este momentul să adoptăm aceste progrese tehnologice, nu doar pentru a gestiona povara tot mai mare a bolilor cardiovasculare, ci și pentru a transforma cu adevărat modul în care le diagnosticăm și le tratăm. Împreună, putem modela un viitor în care inovația de ultimă oră și îngrijirea centrată pe pacient se află în centrul a tot ceea ce facem. Avem în mâinile noastre capacitatea de a transforma lumea și de a integra această tehnologie de ultimă oră în beneficiul pacientului. Să profităm de această oportunitate.
O nouă eră pentru chirurgia cardiacă: Construirea celui mai mare spital cardiovascular din România
În timp ce ne gândim cum să depășim aceste provocări și să îmbrățișăm oportunitățile imense care ne așteaptă, sunt mândru să vă împărtășesc un proiect care reflectă angajamentul nostru față de viitor. Un proiect despre care credem că va transforma accesul la servicii medicale de înaltă calitate pentru o populație numeroasă. Acest proiect va crea o unitate multidisciplinară dedicată diagnosticării, tratamentului, cercetării și formării în domeniul bolilor cardiovasculare (CVD). Noua unitate, pe care o construim în România, va îmbunătăți semnificativ rezultatele pentru pacienți și va deveni un centru de inovație clinică și educație medicală. De asemenea, va servi drept un hub pentru integrarea celor mai recente progrese în domeniul nostru – inteligență artificială, realitate augmentată, robotică și multe altele.
Acest spital va servi drept model pentru ceea ce este posibil atunci când îmbinăm tehnologia de ultimă oră cu îngrijirea centrată pe pacient. Ne va ajuta să reducem listele lungi de așteptare, să oferim tratamente la timp și să formăm următoarea generație de chirurgi cardiaci cu ajutorul celor mai noi inovații. Aducând împreună, în cadrul aceluiași spital, cele mai strălucite minți și cele mai avansate instrumente, ne pregătim să conducem evoluția chirurgiei cardiovasculare în viitor.
Concluzie: Optimism pentru viitor
În vremuri de incertitudine, îmi amintesc de cuvintele faimoase ale lui Winston Churchill, rostite în unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei: „Vom apăra insula noastră, indiferent de costuri. Vom lupta pe plaje, vom lupta pe terenurile de debarcare, vom lupta pe câmpuri și pe străzi, vom lupta pe dealuri. Nu ne vom preda niciodată!”.
Dragi prieteni, pe măsură ce ne gândim la viitor, este important să recunoaștem că politica, războaiele, demografia, economia și chiar clima influențează peisajul asistenței medicale.
Aceste forțe ne afectează profund pe toți, iar cercetarea joacă un rol vital în dezvoltarea de soluții pentru provocările complexe cu care ne confruntăm. Sunt optimist în privința a ceea ce ne rezervă viitorul. Provocările sunt semnificative, dar la fel sunt și oportunitățile. Prin combinarea noilor tehnologii cu o îngrijire centrată pe pacient, putem începe un nou capitol în chirurgia cardiotoracică, devenind mai buni în ceea ce facem și îmbunătățind viața pacienților noștri.
Să fim pionieri, nu simpli pasageri, și să construim acest viitor împreună!
Vă mulțumesc! ”
