Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu
• Profesor Universitar Habilitat
• Șef Disciplină Psihiatrie a Facultății de Medicină, UMF “Carol Davila”
• Doctor în Științe medicale
• Președinte Asociația Psihiatrilor Liberi din România
• Șef Secție al Spitalului Clinic de Psihiatrie “Profesor Dr. Alexandru Obregia”
„Consider că mereu este loc pentru mai bine”
Asociația Psihiatrilor Liberi din România împreună cu Institutul Național de Medicină Legală «Mina Minovici» București, Universitatea de Medicină și Farmacie «Carol Davila» din București, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia” și Academia de Științe Medicale organizează Conferința Națională cu tema „Tulburările psihice – implicații juridice și medico-legale”, ce va avea loc pe data de 6 martie 2025, la Hotel Novotel București.
Evenimentul se adresează medicilor specialiști, primari și rezidenți din psihiatrie, medicină legală, dar și tuturor celorlalte specialități conexe în îndeplinirea relației complexe dintre sănătatea mintală și sistemul juridic, oferind o perspectivă interdisciplinară asupra modului în care tulburările psihice influențează răspunderea legală, deciziile judiciare și expertiza medico-legală.
În cadrul conferinței, specialiști din domeniile psihiatriei, psihologiei, medicinei legale și dreptului vor aborda subiecte de actualitate, precum: responsabilitatea penală și civilă a persoanelor cu afecțiuni psihice, evaluarea medico-legală a capacității de discernământ, aspecte etice și juridice în instituționalizarea pacienților cu boli psihice precum și multe alte subiecte de mare interes.
În preajma evenimentului am avut onoarea de a discuta cu doamna prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu, Președinte al Asociației Psihiatrilor Liberi din România, care ne-a oferit mai multe informații despre conferința pe care o prezidează, precum și despre alte repere ale acestui eveniment.
Sunteți președinte al Asociației Psihiatrilor Liberi din România. Ce ne puteți spune despre această asociație profesională?
Fondată în anul 1990, în data de 26 mai, de către 53 de membri, medici psihiatri, profesori, psihologi, juriști, Asociația Psihiatrilor Liberi din România (A.P.L.R.), a apărut ca o necesitate democratică, modernă, actualizând lumea psihiatriei românești și prezentând-o într-o nouă lumină, în fața psihiatriei mondiale. Astfel, A.P.L.R. a primit recunoașterea oficială, binemeritată a World Psychiatric Association.
A.P.L.R. este o asociație profesional-ştiinţifică, nonprofit, apolitică, care desfășoară activități legate de programe educative, publicații, manifestări științifice, cercetare şi învăţământ în domeniul psihiatriei.
Are un istoric impresionant, în care figurează emblematic, editarea în limba română și deținerea drepturilor de autor asupra manualului de referință profesională în domeniu, DSM-IV-TR (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders Fourth Edition – Text Revision).
Pe data de 6 martie 2025 va avea loc Conferința Națională a Asociației Psihiatrilor Liberi din România. Care sunt cele mai importante repere ale acestui eveniment?
Conferința va reuni specialiști din domeniul psihiatriei și medicinei legale, precum și juriști, psihologi, dar și asistenți medicali și asistenți sociali.
Subiectele abordate sunt de mare interes pentru clinicieni și le oferă o bază teoretică și practică la cel mai înalt nivel științific. Profesioniști din cele doua specialități medicale se reunesc pentru a da noi valențe actului medical.
Puteți să ne oferiți câteva detalii despre tema conferinței – „Tulburările psihice – implicații juridice și medico-legale”?
În cadrul acestei teme mai largi se va discuta despre provocările legislative și de practică medicală aflate la interfața dintre medicina legală – psihiatrie, dar și despre debutul medicolegal în psihiatrie, urgențele psihiatrice cu potențial de agresivitate, precum și despre problematica tulburărilor cognitive și a implicațiilor medicolegale ale acestora. Subiecte precum, consecințele impunerii spitalelor publice de a efectua evaluări psihologice și psihiatrice pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale, dar și găsirea unor soluții și unelte de sprijin și ocrotire în dreptul civil, vin în întâmpinarea profesioniștilor spre a le oferi răspunsuri, a face analize sustenabile și adaptate sistemului de sănătate românesc.
Care este situația actuală a psihiatriei medico-legale în România?
Psihiatria medico-legală din România implică echipe multidisciplinare, specialiști, care își fac meseria cu dedicare și pasiune, excelând în domeniul lor de activitate. Această conferință are ca scop consolidarea acestei colaborări începută în România încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când importanța sănătății mintale a început să fie recunoscută în sistemul juridic, în special în contextul spețelor penale.
În anul 1877, Academicianul Alexandru Șuțu publica primul tratat de psihiatrie medico-legală din România: „Alienatul în fața societății și a științei”, lucrările fundamentale ale lui Șuțu privind clasificarea tulburărilor mintale și bazele lor fiziologice poziționându-l drept figură centrală a acestui domeniu interdisciplinar. În 1879 acesta este numit la Facultatea de Medicină ca profesor de patologie mintală (psihiatrie) și medicină legală, unind pentru prima dată aceste specialități.
Printre personalitățile psihiatriei bucureștene care au continuat colaborarea cu Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, au fost figuri marcante, șefi ai disciplinei de psihiatrie a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, care și-au desfășurat activitatea practică în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Aș aminti aici pe domnul Profesor Aurel Romila și Domnul Profesor Dan Prelipceanu, ambii fiind specialiști psihiatri invitați în cadrul Comisiilor superioare de Medicină Legală și ajutând la soluționarea a numeroase cazuri, unele chiar celebre, privind boala psihică și prezența, diminuarea sau absența discernământului legat de diverse fapte civile sau penale. Relația de colegialitate dintre catedra de psihiatrie mai sus menționată și catedra de medicină legală a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, precum și cu Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, a continuat printr-o colaborare susținută între subsemnata și Domnul Profesor Univ. Dr. Cristian Stan, managerul INML-MM și domnul Profesor Univ. Dr. George Cristian Curcă, șeful disciplinei de medicină legală de la UMFCD, organizarea acestei conferințe fiind practic rodul acestei colaborări, întărită de catedra de psihiatrie și cea de medicină legală a Facultății de Stomatologie a UMFCD, prin doamna Profesor Mirela Manea și domnul Profesor Sorin Hostiuc.
Cât de mult sau de puțin este cunoscut domeniul legislației medicale în România, în comparație cu alte țări U.E.?
Aș putea spune că medicii cunosc legislația medicală din România și doresc să cred că o aplică în mod corect. Din păcate, presiunea timpului, secundar deficitului de personal din diverse specialități și zone ale țării, dar și creșterea obligativității de a întocmi o serie de documente medicale, poate acționa în detrimentul pacienților și a calității actului medical.
Consider că mereu este loc pentru mai bine și acesta este și scopul conferinței noastre, de a aduce în prim plan plusurile sau minusurile aplicării legislației medicale actuale în practica medicală și desigur, găsirea și propunerea unor soluții în cazul identificării de carențe și goluri legislative.
Pentru a înlesni actul medical și a scădea presiunea asupra cadrelor medicale, este important să facem schimb de experiență interdisciplinară în cadrul unor astfel de conferințe pluridisciplinare.
Teama de malpraxis ar putea determina medicul să practice o medicină defensivă?
Teama de malpraxis poate într-adevăr să determine medicul să practice o medicină defensivă, care nu este neapărat în favoarea lui sau a pacienților. Ca urmare, vom analiza în cadrul conferinței potențialul de malpraxis în domeniul cercetării psihofarmacoclinice, protejarea drepturilor pacientului în procedură de externare, erorile cognitive în decizii cu implicare medico-legală, dar și dileme, roluri, conflicte de rol ale medicului psihiatru clinician în raport cu pacientul consumator de alcool, droguri sau medicamente. Tema malpraxisului în psihiatrie este o temă deschisă, pe care vom continua să o abordăm și în următoarele congrese de psihiatrie. Pacienții sunt din ce în ce mai informați și apelează cu ușurință la avocați, presiunea psihică asupra medicilor putând fi uriașă. Singura soluție de a ne proteja de malpraxis este de a cunoaște foarte bine legislația în vigoare și de a o aplica cu rigurozitate.
Dacă în cazul medicilor lucrurile par clare în ceea ce privește responsabilitatea actului medical, care este situația în cazul persoanelor cu afecțiuni psihice. Ce se știe despre responsabilitatea lor penală și civilă?
Fiecare pacient este unic, iar analiza privind starea psihică și punerea unui diagnostic de psihiatrie sau concluzionarea prezenței, diminuării sau absenței discernământului și a capacității psihice se face doar printr-o analiză transversală și longitudinală a vieții psihice a acestuia, necesitând implicarea mai multor specialiști precum psihiatri, psihologi, medici legiști, informațiile și datele completându-se în mod obligatoriu cu informațiile preluate de la aparținători sau martori și rezumând concluzii riguroase, înaintate justiției pentru soluționarea a numeroase dosare aflate în instanță.
Ținând cont că sunteți implicată în formarea viitorilor medici psihiatri, ce ne puteți spune despre rezidenții de astăzi de la psihiatrie?
Rezidenții care au ales psihiatria își iubesc meseria și o fac cu o mare dăruire. Actuala generație de medici tineri este plină de inteligență, vitalitate, profesionalism, dar și dorința de continuă dezvoltare personală și autocunoaștere. Sunt tineri frumoși, nu doar pe exterior, ci mai ales pe interior, care vibrează la problemele societății actuale și la nevoile pacienților. Prin muncă și dedicarea lor aceștia reușesc să ridice presiunea de pe umerii specialiștilor, ajutând la creșterea calității actului medical.
În încheiere, aveți un mesaj pe care să-l adresați colegilor dumneavoastră medici din alte specialități cu care psihiatria intră în contact?
Le mulțumim tuturor colegilor de pe alte specialități care au înțeles că bolnavul psihic trebuie tratat cu respect, răbdare și empatie. Datorită celorlalte specialități, dar și a informației din mediul on line, simțim că stigma asupra acestei categorii de pacienți a scăzut simțitor, fapt care nu poate decât să ne bucure. De multe ori medicii din alte specialități au reacționat disproporționat față de pacienții noștri, secundar dezinformării sau lipsei de informare legată de patologia psihiatrică. Aceste reacții disproporționate pornesc tocmai din frica rezultată din lipsa de informație și probabil de aici apariția stigmei.
Tocmai pentru a reuși să avem un limbaj medical comun, anual organizăm conferințe pe tema interdisciplinarității, precum cea de pe 6 martie 2025, de această dată cu colegii din specialitatea medicina legală, cărora țin să le mulțumesc și pe această cale pentru aportul ridicat pe care l-au adus în organizarea acestei conferințe.
