Strategii prioritare în managementul diabetului zaharat de tip 2

„Strategii prioritare în managementul diabetului zaharat de tip 2- diagnostic timpuriu și acces la tratament eficient– priorități politice”

Dezbaterea a dat ocazia șefilor comisiilor de diabet din toată țara și reprezentanților asociațiilor de pacienți să aducă în atenția reprezentanților Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai Guvernului problemele cu care se confruntă bolnavii cu diabet zaharat de tip 2 în ceea ce privește lipsa accesului la medicamente și dispozitive medicale, a unei prevenții adecvate și birocrația existentă la nivel de instituții care obstrucționează activitatea specialiștilor și, uneori, pune în pericol viața pacienților.

Mihai Constantin, realizator/prezentator Știrile TVR: „Obiectivul final al acestei dezbateri este crearea unei strategii în aria managementului DZ pe termen mediu-lung pentru asigurarea transparenței și predictibilității, pe baza acestor direcții și a recomandărilor factorilor de decizie implicate în dezvoltarea și derularea programelor dedicate DZ”.

În opinia profesioniștilor din domeniu, prioritare ar fi realizarea Registrului Național Unic de Diabet și adoptarea unui plan de măsuri privind prevenția și diagnosticul timpuriu al diabetului zaharat de tip 2.

Potrivit dr. Oana Costan, director al Direcției Programe Curative din cadrul CNAS, bugetul alocat în 2016 programului național de diabet zaharat este de 5 ori mai mare față de anul 2006 și reprezintă 21,77% din totalul creditelor de angajament alocate anul acesta pentru medicamente în cadrul programelor naționale. „În ultimii 10 ani, numărul de pacienți care beneficiază de tratament pentru diabet zaharat aproape că s-a dublat: dacă în 2006 au fost tratați 363.131 bolnavi, în 2016 au intrat în program 712.414 bolnavi”, a declarat dr. Oana Costan.

Prevenție și educație terapeutică

• Dr.  Cristian Andriciuc, director executiv al Federației Asociațiilor Diabeticilor din România (FADR): „Studiul realizat de Federație în rândul bolnavilor cu diabet zaharat relevă că 42% dintre pacienți nu știu ce este educația terapeutică și 50% din respondenți nu au discutat niciodată cu un dietetician”.
• „Tratamentul fără educație terapeutică este total inadecvat. Educația terapeutică ar trebui inclusă în Programul Național de Diabet”, a completat Cornelia Bala, președinte al Asociației Române de Educație în Diabet.
• Însă toate aceste probleme nu pot fi rezolvate fără o statistică precisă a numărului de bolnavi. „Nu știm câți pacienți și ce fonduri sunt necesare dacă nu avem registru național de diabet”, a subliniat acad. prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, Institutul Național de Diabet „Prof. dr. N. Paulescu”.

•  Prof. univ. dr. Amorin Popa, UMF Oradea: „Referatele impuse de CNAS trebuie eliminate deoarece birocratizează la maximum asistența medicală, iar rolul responsabilului județean trebuie să fie mai pregnant, deoarece în prezent acesta nu are niciun control asupra unităților private și al unităților medicale din provincie, ceea ce duce la o risipă de medicamente. În plus, asistăm la o distribuție total neuniformă a serviciilor medicale pe teritoriul României: de exemplu în Bihor sunt 21 de diabetologi, Clujul are peste 40, iar în București sunt peste 150”.

• Conf. univ. dr. Ioan Andrei Vereșiu, președinte al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a atras atenția că există baze de date ale asiguraților, care conțin numeroase informații, însă acestea trebuie corelate pentru a aduce beneficii pacienților cu diabet zaharat.

• Una dintre soluțiile depistate de specialiștii prezenți la dezbatere este implicarea medicilor de familie. „Pledez pentru implicarea mai mare a medicilor de familie în prevenirea și depistarea precoce a diabetului zaharat tip 2. Ministerul Sănătății sprijină orice acțiune  din cadrul programului național de diabet zaharat”, a declarat dr. Crina Ralețchi, consilier în cadrul ministerului Sănătății.

Epidemie de diabet și prediabet

•  Studiul PREDATORR arată că suntem în plină epidemie de diabet și prediabet, diabetul zaharat fiind una dintre cele mai importante provocări ale secolului XXI. „Cifrele sunt îngrijorătoare-  în 2015 s-au înregistrat 5 milioane de decese la nivel mondial cauzate de diabet și previziunile sunt sumbre- în anul 2040 numărul bolnavilor de diabet zaharat va crește cu 227 milioane de pacienți”, a anunțat  prof. univ. dr. Maria Moța, șef  Clinică Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Spitalul Județean de Urgență Craiova.
• În afară de prevenția și diagnosticul precoce al diabetului zaharat, foarte importantă este menținerea sub control a factorilor de risc. Conf. dr. Gabriela Roman, șef disciplină Diabet și Boli de Nutriție, UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj Napoca a subliniat necesitatea lărgirii obiectivelor terapeutice, ținând cont de existența unor factori majori de risc, precum obezitatea și dislipidemia.

Posibile soluții

• Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, a adresat tuturor celor prezenți la dezbatere invitația de a se așeza la aceeași masă și de a forma un grup de lucru pentru a identifica soluții pentru problemele existente.
•  Prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, președinte Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice: „Costul pacientului dializat care are insuficiență renală cauzată de diabet zaharat tip 2 netratat este de 1.800 euro pe lună, față de 100 Euro pe lună cât costă tratamentul medicamentos al diabetului zaharat. Banii pentru un pacient dializat ar asigura tratamentul a 20 de pacienți cu diabet zaharat”.

•  „Orice investiție făcută înainte de revizuirea sistemului este total ineficientă. Iar pentru acest lucru avem nevoie de specialiști în health economics, care, împreună cu medicii și specialiștii din sistemul de sănătate, să identifice soluțiile pentru realizarea prevenției și rezolvarea altor probleme grave, precum inegalitățile în acordarea asistenței medicale”, este de părere dr. Ioana Petrescu, fost ministru al Finanțelor.

•  Toate propunerile participanților vor fi incluse într-un raport oficial ce va fi înmânat autorităților, ulterior urmând a fi stabilite întâlniri în vederea găsirii și adoptării celor mai bune soluții privind managementul diabetului zaharat de tip 2.