RMN cerebral cu morfometrie (analiza longitudinala) – prezentare de caz

Introducere

Morfometrie cerebrala RMN reprezinta un instrument esential in evaluarea pacientilor cu boli neurodegenerative, permitand detectarea modificarilor structurale subtile chiar si in stadiile precoce ale bolii, uneori inainte de aparitia unor semne clinice evidente. Prin furnizarea unor masuratori cantitative si obiective, morfometria RMN reduce variabilitatea evaluarii vizuale si creste reproductibilitatea rezultatelor, oferind un suport solid pentru un diagnostic corect si pentru evaluarea comparativa in examinarile succesive.

Prezentam cazul unei paciente investigate prin RMN cerebral cu protocol de morfometrie, cu doua examinari efectuate la distanta de 11 luni, analizate comparativ. Ambele examinari au fost realizate utilizand protocol dedicat de RMN cerebral (FLAIR 3D Sag ISO, T2 Tra, DWI, SWI, T1 MPRAGE GRAPPA) incluzand secvente structurale si analiza morfometrica automatizata, cu generarea rapoartelor de volumetrie si a hartilor de deviatie fata de populatia de referinta ajustate pentru varsta si sex. Examinarile au fost realizate pe o instalatie Magnetom Altea, Siemens, de 1,5 T in cadrul Clinicii Medinst Diagnostic Romano-German.

Evaluarea RMN initiala a evidentiat un scor Scheltens bilateral 2–3, sugerand atrofie hipocampala usoara spre moderata. Analiza morfometrica a evidentiat:

pierdere de volum cu deviatie sub limitele normale la nivelul hipocampului stang, substantei cenusii occipitale bilaterale, temporale stangi, insulare drepte si bulbului rahidian;
pierdere de volum cu deviatie spre limitele inferioare, fara depasirea acestora, la nivelul hipocampului drept si puntii.

Au fost identificate multiple leziuni hiperintense T2/FLAIR, fara restrictie de difuzie, localizate peri- si supraventricular, subcortical fronto-parieto-temporal, pontin si capsulo-insular bilateral, cu aspect de leziuni cronice vasculo-degenerative microangiopatice. (Fig. 1)

Sistemul ventricular prezinta dimensiuni usor crescute, asimetric, cu predominanta ventriculului lateral drept. Spatiile pericerebrale si pericerebeloase discret largite. (Fig. 1)

Examinarea IRM de control evidentiaza un scor Scheltens bilateral 3, indicand progresia atrofiei hipocampale fata de examinarea precedenta.

Analiza morfometrica comparativa a aratat:

persistenta si extinderea pierderii de volum sub limitele normale la nivelul hipocampului stang, substantei cenusii occipitale bilaterale, temporale stangi, insulare drepte si bulbului rahidian, cu aspect de progresie;
aparitia unor modificari nou aparute de pierdere de volum cu deviatie spre limitele inferioare la nivelul hipocampului drept si puntii ;
dilatatia ventriculilor III, IV si a ventriculului lateral drept, sugerand accentuarea atrofiei cerebrale globale.

Modificarile de substanta alba cu caracter vasculo-degenerativ au ramas stabile, fara semne de ischemie acuta. Secventa SWI nu a evidentiat stigmate hemoragice, fiind prezente doar fine depozite minerale la nivelul globus pallidus bilateral.

Fig. 2-4

Concluzii

Analiza RMN cerebral cu secventa de morfometrie evidentiaza o progresie a atrofiei hipocampale, predominant stanga, asociata cu extinderea pierderii de volum in mai multe regiuni corticale si subcorticale, in special occipitale, temporale si insulare, precum si accentuarea dilatatiei ventriculare. Aspectele imagistice sunt sugestive pentru un proces neurodegenerativ in evolutie, pe fond de modificari cronice vasculo-degenerative, fara dovezi de evenimente ischemice acute. Acest caz subliniaza valoarea examinarii RMN cu morfometrie in detectarea precoce a modificarilor structurale subtile si in monitorizarea progresiei bolii, precum si in corelarea rezultatelor imagistice cu evaluarea clinica si neurocognitiva.

Analiza morfometrica contribuie semnificativ la diagnosticul diferential al diferitelor tipuri de dementa prin identificarea unor pattern-uri specifice de atrofie, facilitand astfel incadrarea corecta a pacientilor chiar si in cazurile cu manifestari clinice atipice. De asemenea, morfometria permite monitorizarea progresiei bolii prin calcularea ratei de atrofie cerebrala, fiind extrem de utila in follow-up pentru aprecierea raspunsului la tratament, inclusiv in studiile clinice.

Morfometria poate fi integrata cu alte biomarkere imagistice, precum PET, perfuzie RMN sau fMRI pentru o evaluare multimodala completa, crescand valoarea diagnostica si prognostica a examinarii imagistice.

Utilizarea secventelor de morfometrie in practica clinica curenta sprijina deciziile terapeutice si consolideaza rolul RMN-ului ca metoda de referinta in evaluarea bolilor neurodegenerative.