“Plasma pentru Romania” – Asociatia Romana a Pacientilor cu Imunodeficiente Primare (ARPID) lanseaza raportul realizat de Observatorul Roman de Sanatate (ORS). Romania are nevoie de o strategie urgenta.
Cateva dintre concluziile acestei analize, realizate de Observatorul Roman de Sanatate (ORS), arata ca:
- In anul 2021, Romania este una dintre putinele tari din Uniunea Europeana care nu colecteaza plasma pentru fractionare.* Dupa cum s-a demonstrat deja, prin crizele de imunoglobulina din anii 2017 si 2018, acest lucru pune in pericol accesul la tratament al pacientilor romani cu imunodeficiente primare.
- Romania este pe ultimul loc din UE in privinta consumului de produse derivate din sange si plasma umana colectate din surse locale.
- Din cauza lipsei spatiilor de depozitate adecvate, centrele de transfuzii sunt nevoite sa arunce anual intre 20.000 si 60.000 de litri de plasma.
- Centrele de transfuzii din reteaua Ministerului Sanatatii nu sunt acreditate conform normelor europene. In plus, echipamentele existente sunt invechite si trebuie inlocuite.
- Romania este in continuare dependenta de importul de produse derivate din plasma, in conditiile in care majoritatea tarilor europene au dezvoltat sisteme de colectare si prelucrare locala a plasmei umane, asigurandu-si astfel cantitatile necesare consumului intern.
In astfel de conditii, in lipsa unor masuri urgente, tara noastra va ajunge sa importe medicamente derivate din plasma in cantitati insuficiente si la preturi exorbitante, lasand bolnavii fara tratament. In Romania, cel putin 20.000 de pacienti ar putea ajunge sa depinda exclusiv de tratamentul cu medicamente derivate din plasma. Vorbim despre persoane cu imunodeficiente primare si boli genetice, cum ar fi deficitul de alfa-1 antitripsina si hemofilie.
Ce fac alte state
Austria, Cehia si Germania sunt tarile care au de departe cele mai mari volume de donatii de sange pe cap de locuitor, contribuind in mare masura la resursele europene.
In ceea ce priveste particularitatile care tin de plasma pentru fractionare, Austria, Italia si Republica Moldova au reglementari specifice pentru colectarea ei, sistemul de hemovigilenta respecta intocmai standardele internationale actuale si au campanii nationale de promovare a donarii de sange si componente sanguine. In plus, in Austria, sistemul public colaboreaza cu cel privat.
„Plasma colectata la nivelul Uniunii Europene acopera doar 60% din necesarul de plasma al UE, restul fiind acoperit de plasma importata din SUA. Avand in vedere atat cresterea constanta a necesarului de plasma pentru fabricarea de medicamente derivate din plasma umana, in special imunoglobulina, dar si scaderea numarului de donatori din ultimul an, din cauza pandemiei, consider ca este imperios necesar sa incepem sa colectam plasma si in Romania. Daca nu vom face asta in viitorul cat mai apropiat, viata pacientilor cu imunodeficiente primare va fi pusa, din nou, in pericol.”, spune Otilia Stanga, presedinte ARPID.
„Romania se afla intr-o pozitie precara din punct de vedere al sigurantei accesului bolnavilor la medicamente derivate din plasma. Datele de la nivel international sugereaza ca noi crize ale acestor medicamente pot izbucni in perioada imediat urmatoare. Avem nevoie de actiuni concrete pentru a preintampina aceste situatii atat pe termen scurt, cat si pe termen lung”, adauga dr. Constantin Radu, reprezentant ORS.
Ce solutii exista
Romania are nevoie de o strategie corecta si urgenta pentru a incepe colectarea de plasma pentru fractionare local.
Astfel, cateva recomandari pe termen scurt si lung:
- crearea unui plan de investitii care sa aduca sistemul la standardele si legislatia impuse de Uniunea Europeana.
- renovarea si dezvoltarea infrastructurii centrelor de transfuzii si dotarea lor cu aparatura necesara.
- implementarea de norme care sa reglementeze clar toate etapele necesare trimiterii plasmei colectate la nivel local spre fractionare, de la monitorizarea sanatatii donatorilor la colectarea, testarea, stocarea si distributia plasmei.
- posibilitatea colectarii plasmei de catre centrele private. Aceasta propunere ar putea fi adresata atat catre companiile private, cat si catre organizatiile neguvernamentale, modelul fiind unul deja functional si de succes in tari precum Austria, Germania, Cehia si Ungaria. Romania ar putea beneficia astfel de o reglementare clara a faptului ca medicamentele derivate din plasma colectata in centrele private din Romania sa fie distribuite in mod prioritar tarii noastre. In cazul in care capacitatea de colectare a plasmei pentru fractionare din Romania ar depasi la un moment dat necesarul tarii, exportul acesteia ar putea reprezenta un venit propriu pentru sistemul national de transfuzii, iar fondurile acestea putand fi reinvestite in dezvoltarea sa sau in sistemul de sanatate in general.
Raportul integral realizat de ORS la cererea ARPID poate fi descarcat de aici.
*
Medicamentele derivate din plasma sunt obtinute prin extragerea proteinelor specifice din plasma, proces numit fractionare.
***
Despre Asociatia Romana a Pacientilor cu Imunodeficiente Primare (ARPID)
ARPID a fost constituita in anul 2010 la intiativa a patru persoane: D-na Dr. Bataneant Mihaela, D-na Dr. Baldea Artemiza, D-na Posea Ana-Maria si d-na Neacsu Stefania Larisa, din nevoia de a exprima suferinta si frustrarea pacientilor cu imunodeficiente primare, un grup de pacienti nu numeros, dar dependent lunar de o medicatie care face diferenta dintre viata si moarte.Este o organizatie neguvernamentala, formata din adulti cu IDP si parinti ai copiilor cu IDP. Principalele obiective sunt sprijinirea pacientilor si familiilor acestora in vederea imbunatatirii calitatii vietii si elaborarea de retele de solidaritate si comunicare intre pacientii din toata tara si medicii imunologi care trateaza acesti bolnavi.
ARPID face parte din IPOPI – Organizatia Internationala a Pacientilor cu Imunodeficiente – din 2011, iar la Conferinta Bienala de la Florenta din octombrie 2012, Romania, prin Arpid, a fost recunoscuta ca membru cu drepturi depline in Organizatia Internationala a Pacientilor cu Imunodeficiente.
Din decembrie 2013, ARPID face parte, de asemenea, din Alianta Nationala pentru Bolile Rare din Romania.
Despre Observatorul Roman de Sanatate (ORS)
Observatorul Roman de Sanatate este o organizatie non-guvernamentala a carei misiune este aceea de a contribui la imbunatatirea serviciilor de sanatate din Romania prin desfasurarea de studii de cercetare privind performanta politicilor si a serviciilor de sanatate.
