Prof. dr. Liliana-Ana Tuţă
- Președintele Societăţii Naţionale de Nefrologie
În perioada 26-28 septembrie 2019, specialitatea Nefrologie va îmbrăca haine de sărbătoare, deoarece orașul Constanţa va fi gazdă pentru cea de-a XI-a ediţie a Congresului Naţional de Nefrologie, manifestare ce ne-a obișnuit cu un înalt caracter ştiinţific. Cu ocazia acestui eveniment vor fi aduse în discuţie atât subiecte de actualitate, cât şi subiecte importante ca rezultat al practicii zilnice şi învăţării permanente.
Cei mai importanţi specialiști vor împărtăși participanţilor din experienţa acestora şi vor oferi cunoştinţe de vârf în nefrologie și specialităţile înrudite. Cu această deosebită ocazie, am avut onoarea de a discuta cu doamna prof. dr. Liliana Tuţă, Președintele al Societăţii Române de Nefrologie, care ne-a oferit mai multe informaţii despre acest eveniment.
În perioada 26-28 septembrie se va desfășura Congresul Naţional de Nefrologie. Vă rugăm să ne spuneţi care vor fi noutăţile acestei ediţii?
La Ediţia a XI-a a Congresului Naţional de Nefrologie se vor discuta aspectele practice legate de aplicabilitatea ghidurilor actuale din nefrologie și propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale în diagnosticul precoce al bolilor renale acute și cronice. Sunt mai puţine prezentări de tip prelegere și mai multe cazuri clinice, interactive.
De asemenea, vom avea mese rotunde cu societăţile partenere: Societatea Română de Cardiologie (Cursul CaRe de sâmbătă 28.09), Societatea Română de Diabet, Boli metabolice și nutriţie, Societatea Română de Hipertensiune, Societatea Română de Pneumologie, dar și invitaţi din alte specialităţi (reumatologie, chirurgie generală, chirurgie vasculară, urologie, medicină de familie, medicină internă, etc).
O chestiune de noutate este un simpozion destinată aniversării a 25 de ani de Dializă peritoneală în România, metodă de substituţie a funcţiilor renale ce a cam pierdut teren, din păcate, în ţara noastră și pe care încercăm să o ”relansăm”, ţinând cont de avantajele, dar și unele dezavantaje pe care le incumbă.
Care vor fi invitaţii de seamă ai evenimentului și care este aportul lor la acest congres?
Invitaţii speciali ai acestui eveniment sunt atât personalităţi marcante ale vieţii medicale și academice românești, membri în Consiliile de conducere ale societăţilor naţionale din specialităţile conexe, dar și 4 invitaţi străini:
- Nicolae Leca, MD, Associate Professor, Division of Nephrology, Medical Director, Kidney and Pancreas Transplantation, Seattle, USA
- J. Ashley Jefferson, MD, FRCP, Professor Division of Nephrology, Section Head, General Nephrology, University of Washington Medical Center, USA
- Jordi Bover, Professor, Fundatio Puigvert, Barcelona, Spain
- Dr Cenk Gokalp, Assist. Prof., Trakya University, Edirne, Turkey.
Ce aţi pregatit tinerilor medici la ediţia din acest an a Congresului?
Le-am pregătit Cursul preconferinţă ”Young Nephrologist”, ce va avea loc pe 25.09.2019, la Facultatea de Medicină a Universităţii ”Ovidius” din Constanţa, ce va constitui, sperăm, un preambul a viitoarei Școli de vară a tinerilor nefrologi, ce ne dorim să devină o tradiţie începând de anul viitor. În plus, vor fi prezenţi pe parcursul Congresului prin prezentarea de scurte comunicări orale la cele două secţiuni de ”Tineri medici”, dar și la secţiunile de e-postere. Am pregătit premii-surpriză tinerilor medici care vor prezenta cele mai interesante cazuri clinice, postere sau scurte comunicări orale. Dorim să-i încurajăm în activitatea profesională, medicală, dar și de cercetare, deoarece prin ei asigurăm un viitor Nefrologiei din România.
Cum aţi descrie evoluţia nefrologiei în România în perioada de după 1989, comparativ cu nivelul acesteia în ţările dezvoltate?
Evoluţia Nefrologiei din România din ultimii 30 de ani nu cred că poate fi descrisă atât de succint, într-un scurt articol, dar a cunoscut o dezvoltare ”umăr la umăr” aș putea spune, pe anumite direcţii. Nefrologia este o specialitate nouă, ”tânără”, desprinsă din Medicina Internă, iar Societatea Română de Nefrologie s-a înfiinţat în anul 1991, așa că ne străduim să devenim o asociaţie profesională ”cu tradiţie”. Dintre realizări aș enumera:
– campaniile făcute în rândul medicilor de familie și în populaţie, mai ales cu ocazia Zilei Mondiale a Rinichiului, ce se serbează în fiecare an în a 2-a zi de joi din luna martie, sub diferite logo-uri.
– Programul Naţional de dializă (hemodializă și dializă peritoneală), care se desfășoară în centre publice și private, prin contract cu CNAS (acces gratuit), ce asigură această metodă de substituţie a funcţiilor renale la standarde europene, iar speranţa de viaţă și calitatea vieţii pacienţilor noștri dializaţi este peste media europeană.
– avem centre de excelenţă în pregătire medicală și cercetare în nefrologie în toate centrele universitare, iar activitatea noastră este vizibilă pe plan internaţional, cu participări premiate la congrese internaţionale și articole ISI Web of Science, apreciate și citate de nefrologi din toată lumea.
– cât despre îngrijirea pacientului pre- și posttransplant renal, ce aparţine tot nefrologului, și aceasta se realizează la standarde înalte, dar numărul mic al specialiștilor dedicaţi, descreșterea activităţii de transplant renal în ultimii ani, din varii motive, se reflectă în incidenţa scăzută a acestei metode ideale de substituţie a funcţiilor renale, dacă e să ne comparăm cu ţări precum Croaţia, Slovacia, Spania, etc.
– nu în ultimul rând, este necesară updatarea listei medicamentelor folosite în tratamentul bolilor glomerulare și vasculitelor, pentru aceasta încercăm să conlucrăm cu Comisia de Nefrologie din Ministerul Sănătăţii, deoarece pacienţii români ne beneficiază în acest moment de cele mai noi terapii pentru aceste boli, comparativ cu cei din Occident.
Există un deficit de nefrologi la noi în ţară?
Da, există, în contextul în care circa minim 7-8% din populaţia României are Boală cronică de rinichi, iar patologia renală acută este în continuă creștere, ar trebui să existe cel puţin câte un medic nefrolog în spitalele municipale și 2-3 în spitalele judeţene. În centrele de dializă, care sunt peste 150 în toată ţara, pentru a putea funcţiona corespunzător, ar trebui să fie un minim de 3 medici (un medic coordonator și 2 specialiști). Un număr minim necesar estimat ar fi de cca 650 de medici, iar noi, conform răspunsului CMR din 4.08.2019, am fi 473 de nefrologi, majoritatea concentraţi în orașele mari, în special în centrele universitare.
Cum susţine Societatea de Nefrologie tinerii nefrologi
Împreună cu Asociaţia Europeană de Nefrologie, Dializă și Transplant renal ( ERA-EDTA), dar și Societatea Internaţională de Nefrologie (ISN) organizăm cursuri și conferinţe naţionale, la care tinerii pot audia speakeri de prestigiu din întreaga lume. De asemenea, pot accesa burse și granturi de pregătire sau de participare la conferinţe internaţionale, cum au fost bursele NephroUpdate 2018 și 2019, la care au participat câte 3 tineri nefrologi din România. În plus, am început de anul acesta, cam timid, dar ne vom strădui să continuăm, Școala de vară a tinerilor nefrologi, unde tinerii sunt direct implicaţi în susţinerea prezentărilor, profesorii având în principal rolul de susţinători morali și spectatori, rezidenţii și tinerii specialiști fiind ”artiștii principali”.
Care sunt realizările din perioada mandatului dumneavoastră?
Consider realizări ale mandatului meu următoarele:
- Crearea grupului de lucru NEFRO-MF din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină de familie, prin intermediul căruia încercăm să creăm cadrul propice pentru o depistare mai precoce în teritoriu a bolilor renale.
- Participarea activă a societăţii noastre cu mese rotunde la congresele naţionale din specialităţile înrudite, în contextul necesităţii zilelor noastre, aceea a terapiei personalizate, interdisciplinare, de multe ori extrem de complexă, a pacienţilor noștri. Pot spune ca s-au strâns relaţiile de colaborare și de prietenie cu toate specialităţile conexe. Au fost realizate conferinţe interdisciplinare, precum NefroGeriatrica, Nefrodiab, NefroCarDia, Forumul de transplant renal, cursurile CaRe, etc, dar toate acestea sunt realizările tuturor celor implicaţi, din Consiliul Director al SRN și nu numai, a fost un efort comun.
- Vizibilitatea europeană, la campania Ziua Mondială a Rinichiului 2018, România a ocupat un loc fruntaș (locul 3), la numărul de evenimente organizate pe această temă, realizare remarcabilă, ţinând cont că au fost iniţiative nefinanţate sau cu sponsori loco-regionali, posibilă doar prin acţiunile nefrologilor dedicaţi și implicaţi.
- Am realizat noul Regulament de organizare și funcţionare a centrelor de dializă, cel anterior fiind publicat în urmă cu circa 15 ani. A fost depus pe 10.10.2018 la Ministerul Sănătăţii, dar încă purtăm discuţii cu persoanele responsabile din minister, pentru a alinia unele dintre propunerile din regulament, cu modificările legislative apărute în ultimii ani…
Care sunt proiecte profesionale de viitor?
Nefrologia intervenţională, implicarea în creșterea folosirii ca terapii de substituţie a funcţiilor renale, pe plan naţional, a dializei peritoneale și a transplantului renal. Programe de educaţie preventivă privind profilaxia bolilor renale acute, depistarea precoce a bolii cronice de rinichi, în colaborare cu medicii specialiști de medicină de familie, dar și alte specialităţi înrudite. Nu în ultimul rând, continuarea colaborării cu alte colective de cercetare din ţară și străinătate, deoarece fără cercetare nu poate exista progres în medicină. Rămân ca deziderate updatarea Regulamentului de organizare și funcţionare a centrelor de dializă, ca și aprobarea noilor terapii pentru bolile imune cu afectare renală.
În încheiere vă rugăm să transmiteţi un mesaj colegilor dumneavoastră.
Uniţi, receptivi și implicaţi putem progresa!
