Ovidiu Bojor s-a născut în data de 01.11.1924, la Reghin. Tatăl originar din Năsăud, director la liceul Petru Maior din Reghin, iar mama originară din Reghin l-au călăuzit de la primii pași, ca și în școala primară, oferindu-i o educație aleasă.
Așa cum el însuși afirma, în liceu a avut dascăli excelenți. A fost influențat de personalități remarcabile, ca de exemplu părintele Suciu de la Blaj, care ținea predici extraordinare, după cum mărturisește însuși Ovidiu Bojor și de monseniorul Vladimir Ghica, morți amândoi în temnițele comuniste.
La un moment dat, dr Ovidiu Bojor, face o afirmație axiomatică: ,,Dumnezeu mi-a dat acest dar de a mă apropia de oameni cu adevărat valoroși, i-am căutat toată viața și au venit ei spre mine. Prezența lor îmi umple inima de bucurie. Oamenii aceștia, cu adevărat, erau avantajați de un har deosebit. Așa ca i-am pus mereu în fața mea și am căutat să-i urmez în tot ceea ce fac uneori, uneori foarte rar, să fac măcar un singur pas înainte, în special prin iubire.”
L-a cunoscut pe monseniorul Ghica în jurul vârstei de 20 ani, acesta făcându-o o adâncă impresie, rămându-i în memorie cuvintele acestuia: ,,O singură ambiție este legitimă – aceea de a fi mai bun!”
Ovidiu Bojor ne povestește că în expediția din 1983, din Himalaya, și-a pus cortul la cota 5000 m, iar pe ora 2 dimineața a ieșit din cort, fiind puternic impresionat de amploarea frumuseții boltei înstelate și a lunei pline care l-a determinat să facă o afirmație încărcată de o emoție innegalabilă: ,, Niciodată nu m-am simțit mai aproape de Dumnezeu! Este peste TOT, printre stele. Dumnezeu care le-a făcut pe toate, cele văzute și nevăzute.”
Bojor a cartat și identificat flora medicinală din Carpați de-a lungul a 25 ani. A cutreierat munții cu rucsacul în spate și un mic cort improvizat. După calculele făcute, a străbătut circa 40 000 km, de două ori circumferința Pământului. A lucrat ca expert ONUDI, între 1978-1985, contribuind la identificarea și valorificarea plantelor medicinale autotohne, din țările străbătute ca reprezentant ONUDI: Afganistan, Rwanda, Tanzania, Uganda, Burundi, Bodswana, etc fiecare țară necesitând eforturi majore de adaptare. Mi-a povestit că în Afganistan trebuia să se trezească la ora 2 dimineața și să se hidrateze în așa fel încât să reziste la temperaturiile crescute din timpul zilei, existând întotdeauna posibilitatea sindromului de deshidratare.
Organismul Mondial, afirma la acea vreme, că cercetătorul Ovidiu Bojor a fost un ambasador al științei și tehnologiei în domeniul valorificării plantelor medicinale în Asia și Africa. Expedițiile organizate în Himalaya i-au oferit valențele unui deschizător de drumuri, mai ales că, cel puțin în primele expediții, s-a implicat financiar în mod major. Este surprinzător să realizăm puterea de sacrificiu a acestei mari personalități pentru care nu a funcționat decât o singură ambiție (monsenior Ghica) aceea de a fi mai bun!
În cei 35 ani, după revoluție, au apărut o sumedenie de personalități, însă niciunul nu și-a manifestat dorința de a continua tradiția inițiată de Ovidiu Bojor. Timp de cel puțin 30 ani, am cutreierat împreunp cu Ovidiu Bojor întreaga țară și, evident, Transilvania cu munții Apuseni, coastele Mării Negre – acesta fiind un mare iubitor al Balcicului și având o admirație particulară pentru regina Maria. Traseele București – Balcic, Burgas – Varna s-au repetat de nenumărate ori, fiind de neuitat serile de la Albena, când ne așezăm la câte o masă, rămânând până târziu în noapte. Era un partener de dialog neîntrecut și nu ne săturam de poveștile noastre niciodată.
Doctor Mioara Bojor, ca și Ovidiu Bojor, au iubit marea, bucurându-se ca niște copii, de fiecare clipă petrecută la malul mării.
