Anxietatea intensă, legată de călătoriile aeriene, se manifestă prin simptome fizice și psihoemoționale care pot afecta semnificativ calitatea vieții. Această senzație variază de la o ușoară neliniște până la atacuri de panică, care împiedică complet capacitatea unei persoane de a mai călătorii cu avionul, deși statistica arată că transportul aerian este cea mai sigură formă de călătorie.
Putem evoca evenimente obișnuite, din parcursul zborului, care pot induce reacții de anxietate, mai mari sau mai mici, ca turbulențele aeriene, precum decolarea și aterizarea.
Decolarea și aterizarea reprezintă fazele critice ale zborului care pot genera anxietate intensă, pentru cei mai mulți dintre pasageri: zgomotele puternice ale motoarelor turate la maximum, schimbările de presiune și senzațiile fizice asociate cu modificările de altitudine, pot intensifica starea de neliniște și vulnerabilitate, amplificată de faptul că aceste momente sunt percepute ca fiind cele mai riscante ale zborului. Turbulențele reprezintă factorii cei mai comun de declanșare a anxietății, în timpul zborului. Mișcările neașteptate ale avionului, chiar și cele minore, pot genera teamă. Deși, pentru personalul navigant, turbulențele sunt un fenomen meteorogic normal, pentru pasagerii anxioși și neavizați, acestea sunt periculoase și pot genera reacții neurovegetative imprevizibile.
Printre factorii care concură la generarea stării de anxietate:
- Spațiile închise – cabina avionului poate declanșa reacții de claustrofobie și anxietate, pentru multe persoane. Imposibilitatea părăsirii aeronavei, după bunul plac, spațiul limitat dintre scaune și numărul mare de pasageri, pot creea o senzație copleșitoare de captivitate.
- Lipsa de control. Senzația de pierdere a controlului reprezintă un factor major în dezvoltarea fricii de a călătorii cu avionul. Pasagerii sunt obligați să mizeze pe capacitatea piloților de a naviga și în siguranța aeronavei, ceea ce pentru unele persoane poate fi extrem de dificil, mai ales dacă au tendința de a controla toate aspectele vieții lor.
- Experiențe negative anterioare. Experiențele neplăcute din trecut, precum turbulențele severe sau incidente tehnice minore, pot dezvolta o teamă persistentă de zbor. Amintirea acestor evenimente poate declanșa anxietate anticipativă la următoarele călătorii, creând un ciclu negativ reverberant de gânduri și emoții.
Simptome fizice și psihoemoționale
Frica de zbor se manifestă printr-o gamă largă de simptome fizice și psihoemoționale ce pot apare înainte sau după zbor.
- Anxietatea poate evolua până la atacuri de panică severă. Persoanele afectate pot experimenta gânduri catastofice, însoțite de sentimentul copleșitor că vor pierde controlul sau că ceva rău se va întâmpla.
- Tulburările cardiace – și creșterea ritmului cardiac, precum și palpitațiile sunt simptome comune ale anxietățtii de zbor. Inima poate bate neregulat sau accelerat creând un discomfort fizic și amplificând starea de panică. Aceste manifestări cardiovasculare reprezintă răspunsul organismului la stres.
- Transpirații excesive – reprezintă manifestarea frecventă a anxietății de zbor. Palmele umede, transpirații reci, senzația de discomfort termic, pot apare chiar înaintea urcării în avion, fiind un răspuns al sistemului nervos autonom la stresul perceput.
- Dificultăți în respirație. Respirație accelerată, senzația de sufocare sunt simptome comune ale anxietății de zbor. Hiperventilația poate duce la amețeli și furnicături în extremități creând un cerc vicios care amplifică starea de panică și discomfort.
- Amețeala și greața. Simptome comune ale anxietății de zbor, care pot apare înainte și în timpul zborului; ele sunt cauzate de activarea sistemului nervos simpatic și de dezechilibrul sistemului vestibular, în timpul turbulențelor și schimbării de altitudine.
- Tremurat și frisoane – reprezintă manifestări fizice, de tipul ,,luptă sau fugi” ale organismului, la situații percepute ca amenințări, în timpul zborului. Acestea pot varia de la un tremur ușor al mâinilor până la episode intense de tremurat al întregului corp. Sistemul nervos simpatic eliberează adrenalina și alte substanțe pentru reacția de urgență, ducând la manifestări involuntare și incontrolabile.
Opțiuni de tratament.
NORMOTON a fost conceput, inițial, pentru tulburările cardiovasculare apărute la femeile în peri/meno/postmenopauza, prin modificările majore ale profilului hormonal.
Sub tratamentul cu NORMOTON dispare starea de agitație din timpul zilei, pacienții având un somn linițtit, resimțind confort și siguranță în activitățiile cotidiene, fiind evidentă stabilitatea emoțională, acestea constituind tot atâtea motive pentru alegerea sa și continuarea tratamentului cu NORMOTON.
Vom relata utilizarea acestui produs în timpul unei călătorii aeriene, pe distanță lungă, transoceanică, pe un teren hipertensiv, cu tulburări funcționale (extrasystole).
Printre medicii care utilizeaza NORMOTON, menționăm pe dna dr Doina Marin medic primar ATI care descrie într-un articol redactat anterior și prezentat la Al III lea Congresul de Apifitoterapie 16-18 Mai 2025, experienșa utilizării într-o situație mai deosebită – traversarea Oceanului Atlantic spre pitorescul Panama. Dna dr Marin este are un teren hipertensiv cu tulburări functționale extrasystole și foloseste regulat NORMOTON. Citind articolul, am constatat, că dr Marin a fost încântată de alegerea NORMOTON, iar întreaga sa călătorie s-a derulat în condiții favorabile. Dânsa a menționat, în mod expres, lipsa apariției ,,jetlegs” (lipsa edemelor de la nivelul gambelor), efect care se produce la majoritatea călătorilor pe distanțe lungi.
Compoziția NORMOTON: valeriană, păducel și talpa gâștei.
Valeriana – relaxează musculatura netedă gastrointestinală, relaxeaza SNC având efect sedativ, relaxează miocardul, continand fitomelatonina, inducând un somn liniștit, bland.
Păducelul – antihipertensiv natural, utilizat de multă vreme, ameliorează contractilitatea cardiacă, are efect coronaro-dilatator, având o mare valoare în HTA esențial, angor, tromboflebită și insuficiență cardiacă.
Talpa gâștei – sedativ mai puternic decât valeriana, cronotrop negativ, reglează ritmul cardiac devenind regulat, induce somnul mai rapid, are efect antiinflamator general prin quercetina conținută și de tonificare a pereților vasculari (endoteliu). Prin rutină întărește mucoasa nazală și a sinusurilor (de obicei acestea suferă din cauza temperaturilor scăzute din avion)ș a expunerii prelungite la zbor; împiedică epistaxisul spontan la cei cu antecendente de acest gen. Are efect diuretic bland, împiedicând formarea edemelor gambiere, atât de frecvente în zborilor lungi (JETLEGS). Este antidepresiv potențând efectul valerianei.
Posologia NORMOTON, folosită de dr Doina Marin a fost de 1 tabletă la 8 ore.
Specificăm diferența de fus orar dintre România și Panama care nu a determinat, așa cum era de așteptat, agitație, insomnie, discomfort – din contră, colega noastră a reușit să se odihnească fără probleme, în timpul nopții, fără tulburări din sfera cardiovasculară.
Dorim să menționăm și un alt produs folosit în tulburările vestibulare, în cazul turbulențelor aerine sau în situația în care se trece brusc la o altitudine mai mare – GHIMBIR și SALVIE (SINVERTIN).
Acest produs l-am folosit frecvent în călătoriile noastre și l-am administrat colegilor care au călătorit pe distanțe lungi. Simptomatologia neplăcută – tulburarea echilibrului, nesiguranța în deplasare: greața, voma au dispărut, instalându-se starea de confort. Se poate administra și sublingual sau înghiți 3-6 cpr/24h până la amendarea simptomatologiei.
REFERINȚE
- (PDF) VALERIANA OFFICINALIS: A REVIEW OF ITS TRADITIONAL USES, PHYTOCHEMISTRY AND PHARMACOLOGY
- (PDF) Phytochemical Profile and Biological Activities of Crude and Purified Leonurus cardiaca Extracts
- (PDF) Hawthorn (Crataegus spp.): An Updated Overview on Its Beneficial Properties
Autori:Dr. Sorin Godeanu
- Medic primar ATI
Dr. Doina Marin
- Medic primar ATI
Acad. Prof. Dr Ionescu Tîrgoviște
Sorin Nicolae Godeanu Lupu
- Student medicină an IV
